Cum am putea defini cresterea si dezvoltarea copilului?
Procesul cresterii si dezvoltarii copilului este o actiune dinamica, inceputa din momentul conceptiei produsului uman si pana la maturitate, perioada in care organismul este supus unor permanente modificari morfo-functionale si psiho-intelectuale.
De ce depinde, ce factori o influenteaza si care sunt acestia?
Mecanismul cresterii si dezvoltarii este conditionat genetic si este influentat de factori externi (exogeni) si de factori interni (endogeni).
Factorii externi (exogeni)
Modul de actiune depinde de intensitatea lor, durata si de varsta la care actioneaza. Cele mai sensibile perioade sunt in primele saptamani de viata, primele luni si primii ani cand procesul de crestere este cel mai rapid.
Factorii externi sunt urmatorii:
Alimentatia mamei influenteaza dezvoltarea nervoasa superioara a copilului, aparitia tulburarilor privind mineralizarea scheletului, bolile hormonale etc. Subnutritia poate determina nasteri de copii cu greutate mica si cu lungime mai mica fata de normal, in timp ce supraalimentatia cauzeaza obezitatea fatului.
Mediul geografic afecteaza cresterea si dezvoltarea copilului prin aer, soare, lumina, temperatura, umiditate, presiune atmosferica si raze ultraviolete.
Factorii socio-economici indeplinesc, de asemenea un rol important privind conditiile sanitare existente in mediul familial, profesia parintilor, situatia financiara, alimentatia.
Factorii afectivi-educativi influenteaza prin climatul familial (calm, optimist sau din contra, agresiv), prin atmosfera din interiorul famiilor dezorganizate; la fel, starile conflictuale au un rol negativ; exista diferente intre copiii crescuti in familie si cei din leagane si orfelinate; copiii din mediul urban au acces la un nivel educational superior comparativ cu aceia din mediul rural.
Exercitiile fizice: masajele din primii ani de viata, gimnastica pentru sugar, sporturi diverse adaptate posibilitatilor.
Noxele chimice, radiatiile, diverse traumatisme.
Factori culturali.
Factorii interni (endogeni)
Esentiali in procesul cresterii si dezvoltarii copilului sunt factorii genetici si cei hormonali.
Din punct de vedere al factorilor genetici, ereditatea conditioneaza partial talia definitiva si dimensiunile copiilor (copiii cu talie si inaltime mare provin din parinti cu talie mare). De asemenea, acesti factori indeplinesc un rol esential asupra inteligentei.
Factorii hormonali intervin atat in viata intrauterina, cat si postnatal. In viata intrauterina un rol important il au hormonii materni care traverseaza bariera placentara; in aceasta perioada hormonii fetali indeplinesc un rol minor. Dupa nastere, secretia hormonala proprie devine preponderenta, influentand decisiv cresterea si dezvoltarea ulterioara.
Factorii patologici intervin prin anomalii ale cromozomilor (ale zestrei genetice mostenite de la ambii parinti), prin diverse boli cronice ale organelor interne (de exemplu insuficienta renala cronica sau malabsorbtia - absorbtia deficitara a substantelor nutritive).
Cum putem aprecia dezvoltarea fizica a copiilor?
Metodele de apreciere privind dezvoltarea fizica a copiilor se efectueaza prin:
determinarea periodica a greutatii, a inaltimii, a perimetrului cranian, a circumferintei bratului si a grosimii pliurilor cutanate;
efectuarea examenului clinic al copilului;
determinarea unor constante biologice (nivelul glicemiei, colesterolului, fierului, proteinelor etc.).
Ce etape parcurge copilul in dezvoltarea sa somatica (fizica) si neuropsihica?
Evolutia generala a dezvoltarii copilului cunoaste 4 perioade:
1. Perioada intrauterina cu 2 etape:
etapa embrionara (0-12 saptamani);
etapa fetala (13 saptamani-pana la nastere).
2. Prima copilarie cunoaste 3 subetape (de la nastere-pana la 3 ani):
nou-nascutul - perioada neonatala (0-28 de zile);
sugarul (29 de zile-12 luni);
anteprescolarul - prescolar mic (1-3 ani).
3. A doua copilarie cuprinde perioada prescolara: de la 3 ani pana la 6-7 ani. 4. A treia copilarie cuprinde urmatoarele 3 etape:
etapa scolarului mic: 6-11 ani (pentru fete) si 6-13 ani (pentru baieti);
etapa scolarului mare: 11-14 ani (pentru fete) si 13-15 ani (pentru baieti);
adolescenta: dupa 14 ani (pentru fete) si 15 ani (pentru baieti) pana la terminarea cresterii (19-20 ani).
Cresterea si dezvoltarea in perioada primei copilari (nastere-3 ani)
In perioada neonatala (0-28 de zile), nou-nascutul are un castig ponderal de 500-750 g si o crestere in lungime de 5 cm. In perioada de sugar (29 de zile-12 luni), in primele zile copilul recupereaza scaderea fiziologica inregistrata dupa nastere.
Cresterea in greutate este urmatoarea:
in primele 4 luni: 750 g/luna (3000 g total);
in urmatoarele 4 luni (5-8 luni): 500 g/luna (2000 g total);
in urmatoarele 4 luni (9-12 luni): 250 g/luna (1000 g total);
Sugarul la 4 luni isi dubleaza greutatea de la nastere, iar la un an si-o tripleaza. In primul an de viata copilul creste aproximativ 20-25 cm, dupa cum urmeaza:
in prima luna: 5 cm;
in a doua luna: 4 cm;
in a treia luna: 3 cm;
in a patra luna: 2 cm;
in a cincea luna: 2 cm;
in a sasea luna: 1 cm;
in a saptea luna: 1 cm;
in a opta luna: 1 cm;
in a noua luna: 1 cm;
in a zecea luna: 1 cm;
in a unsprezecea luna: 1 cm;
in a douasprezecea luna: 1 cm;
Fontanela anterioara (moalele capului) este la nastere de 2,5-5 cm si se inchide spre 9-18 luni.
Fontanela superioara (in zona occipitala) poate fi inchisa la nastere sau se inchide in primele 3-4 saptamani atunci cand exista.
Perimetrul cranian (P.C.) masoara la nastere aproximativ 34 cm. In primul trimestru creste cu 2 cm/luna, in al doilea trimestru cu 1 cm/luna si in al treilea si al patrulea trimestru cu cate 0,5 cm/luna. La 1 an perimetrul cranian este de 45 cm, la 5 ani de 50 cm si la 15 ani de 55 cm.
Perimetrul toracic (P.T.) are 31 cm la nastere. El creste astfel: 3 cm in prima luna, 2 cm in a doua luna si 1 cm/luna pana la varsta de 1 an cand va egaliza perimetrul cranian.
Dentitia de lapte (temporara) debuteaza intre 5-9 luni dupa cum urmeaza:
incisivii mediani inferiori (2) apar intre 6-8 luni;
incisivii mediani superiori (2) apar intre 8-10 luni;
incisivii laterali (4) apar intre 10-12 luni.
Tot in primul an de viata se imbunatateste semnificativ functia aparatului digestiv prin aparitia dentitiei, secretia de enzime, permitandu-se trecerea de la alimentatia exclusiv lactata la una diversificata.
Totodata se intareste apararea antiinfectioasa prin producerea propriilor anticorpi.
Primul an din viata desemneaza si perioada unor importante achizitii motorii, perioada dezvoltarii afectivitatii si a comunicarii cu cei din jurul sau:
la 1 luna: tonusul muscular este mai mare, mai accentuat, generalizat; sugarul reactioneaza global la excitanti (exemplu - copilul tresare daca aude un zgomot puternic in jurul sau);
la 2 luni: zambeste, gangureste, priveste pentru cateva secunde o jucarie;
la 3 luni: isi sustine capul, isi recunoaste mama;
la 4 luni: intinde mana dupa obiecte, sta sprijinit in sezut pentru scurt timp;
la 5 luni: deosebeste persoanele straine de mediul familial;
la 6 luni: se intoarce de pe spate pe abdomen, sta mult timp sprijinit in sezut, repeta silabe (lalalizeaza);
la 7 luni: sta in sezut nesprijinit pentru scurt timp, se teme de straini;
la 8 luni: se intoarce de pe spate pe abdomen si invers, sta in picioare, sprijinindu-se de obiectele din jur;
la 9 luni: se ridica singur in picioare si face pasi laterali in patut;
la 10 luni: merge "in patru labe" si cu premergatorul;
la 11 luni: merge sustinut de ambele maini, intelege ordine simple verbale (raspunde la salut, bate din palme etc.);
la 12 luni: merge tinut de o mana, are in vocabularul activ 2-4 cuvinte cu semnificatie precisa (mama, tata).
Cresterea si dezvoltarea in perioada anteprescolar (1-3 ani)
Cresterea in greutate si in lungime este mai lenta: 2,5-3 kg/an si 10-12 cm/an. Astfel la 2 ani va avea aproximativ 12 kg si o inaltime de 85 cm, iar la trei ani 15 kg si 95 cm.
Perimetrul toracic creste cu 2cm/an.
Perimetrul cranian ajunge la 3 ani de 48 cm.
Eruptia dentara (14-16 dinti pana la 2 ani) decurge in felul urmator:
primii 4 molari apar intre 18-24 luni;
4 canini apar intre 8 luni-2 ani;
al doilea rand de molari (4) apare intre 2 ani-2 ani jumatate.
Dezvoltarea neuropsihica se concretizeaza prin perfectionarea limbajului si a relatiilor afective. In jurul varstei de 1 an, bebelusii folosesc cuvinte simple (mama, tata, papa, apa etc); stiu sa arate partile corpului, obiectele din camera; diferentiaza dupa nume membrii familiei, executa mici ordine - au un "limbaj pasiv".
In primii 3 ani elaboreaza propozitii simple din 2-3 cuvinte, la 2 ani cunosc aproximativ 100 de cuvinte, iar la 3 ani vocabularul lor contine in jur de 3000 de cuvinte. Intre 1 an si 2 ani, sprijinindu-se cu o mana, se apleaca, fara a-si pierde echilibrul, pentru a ridica cu cealalta mana o jucarie; la 1 an si 3 luni ridica un obiect fara sprijin; intre 1 an jumatate si 2 ani arunca mingea cu ambele maini sau o poate rostogoli cu piciorul.
Cresterea si dezvoltarea in perioada prescolara (3 ani si 6-7 ani)
In aceasta perioada cresterea este mai lenta: in inaltime se castiga intre 6-8 cm/an iar in greutate 2 kg/an.
Configuratia corpului se schimba: abdomenul marit in prima copilarie dispare; se dezvolta mai mult masivul facial (fata) decat cel cranian; membrele cresc alternativ, in jurul varstei de 3 ani se dezvolta cele superioare, iar la 4 ani cele inferioare.
Intre 4-5 ani poate invata mersul pe tricicleta, sare, se catara, coboara scarile alternativ. Poate folosi distinct "eu", "tu", "el"; se exprima si la viitor, si la trecut, nu numai la prezent.
Este important de stiut ca intre 3-4 ani apare prima "criza de independenta", de nesupunere si de contestare a unor ordine; copilul nu accepta sa fie certat si molestat, unii copii ripostand chiar pe loc.
Este perioada intrebarilor fara sfarsit: "De ce?", "Pentru ce?", "Cum?", "Unde?". Spre varsta de 6 ani toate functiile motorii sunt stapanite si apare gandirea logica.
Cresterea si dezvoltarea in perioada copilariei a treia (6-7 ani - adolescenta)
Cresterea este lenta, exceptand perioada pubertara: cresterea in greutate se face cu 3,5 kg/an, iar in inaltime cu 6 cm/an.
Perimetrul cranian creste de la 51 la 53-54 cm intre 6-12 ani; la sfarsitul pubertatii creierul atinge dimensiunile adultului.
Coloana vertebrala, datorita activitatilor fizice intense din perioada scolara, devine mai puternica. Din cauza adoptarii unor pozitii vicioase coloana poate fi expusa deformarilor ce sunt destul de grave in anumite cazuri.
In jurul varstei de 6-7 ani incepe inlocuirea dintilor "de lapte"; se inlocuiesc aproximativ 4 dinti/an in decursul unei perioade de 5 ani. Primul molar permanent erupe in jurul varstei de 7 ani, al doilea in jur de 14 ani si al treilea ("maseaua de minte") in jurul varstei de 20 de ani sau chiar mai tarziu.
Copilul, odata cu detasarea de familie, incepe sa petreaca mai mult timp in compania prietenilor de la scoala sau a tovarasilor de joaca.
Incep sa apara situatii conflictuale intre parinti si copii - a doua "criza de independenta".
La pubertate au loc transformari de maturizare fizica, cognitiva, psihosociala, incheindu-se cu aparitia primei menstruatii (menarha) la fete si a spermatogenezei (spermatozoizilor) la baieti. Din acest moment, organismul este apt pentru reproducere.
Trecerea de la pubertate la adolescenta se face pe aprecierea maturitatii sexuale care se coreleaza cu dezvoltarea scheletica, dezvoltarea taliei si a greutatii.
Evaluarea maturizarii sexuale se bazeaza pe cronologia aparitiei caracterelor sexuale secundare: la baieti se dezvolta organele sexuale externe, apare pilozitatea pubiana, axilara si faciala specifica; la fete incep sa se dezvolte sanii si sa apara pilozitatea pubiana.
In acelasi timp se trece si la o crestere accelerata in greutate si inaltime in care sunt implicati: scheletul, musculatura, tesutul adipos, organele interne cu rearanjarile specifice celor 2 sexe. Adolescenta presupune modificari comportamentale care vor defini temperamentul tanarului.
Apar tendintele pentru actiunile independente, creste spiritul de initiativa, capacitatea de sinteza si de abstractizare, interesul pentru sexul opus. Este cea mai sensibila perioada, etapa de acumulari si performante; efortul educational trebuie sa fie maxim pentru ca acum se imprima o disciplina in gandire si in munca.
de Carmen Oprea
vineri, 30 mai 2008
Ce nu trebuie sa-i spui copilului
Poti sa-l jignesti, sa-l faci sa se simta incompetent sau sa-si piarda increderea in el cu fraze care, la prima vedere, nu spun nimic rau.
Li se intampla tuturor parintilor sa se supere pe cei mici si sa inceapa sa tipe sau sa spuna lucruri pe care mai tarziu le regreta. Si totusi, ajungi acasa dupa o zi extenuanta, te enervezi pentru ca este dezordine in casa si incepi discursul acuzator.
Exista insa anumite fraze pe care copilul tau nu trebuie sa le auda niciodata pentru ca i-ar putea cauza probleme de comportament, recomanda psihologii canadieni in revista „Today’s Parent”.
„De ce nu esti ca fratele tau?”
Parintii compara adesea fratii, mai ales daca au acelasi sex. Acest lucru este devastator pentru cel in situatia de „exemplu prost”, pentru ca isi pierde increderea in el.
Solutie. Incearca in schimb „imi place de tine atunci cand...” si inainte sa incepi cu morala privind hainele aruncate pe podea, incearca sa remarci cd-urile ordonate. Lauda-l ca are grija de cd-urile lui si isi va ordona treptat camera.
„Pentru ca asa spun eu”
Cand copilul iti contesta autoritatea sau insista sa intrebe „de ce?” te grabesti sa afirmi „pentru ca asa spun eu”. El trebuie sa asculte, sa taca si sa tina minte.
Barbara Coloroso, autoarea cartii „Doar pentru ca nu este gresit, nu inseamna ca este corect”, traduce aceasta afirmatie prin „Eu detin controlul! Tu nu esti capabil sa gandesti pentru tine, esti prea mic”. Copiii care nu sunt lasati sa ia decizii sau nu au voie sa se justifice atunci cand sunt certati, vor fi dominati de cei din jur si nu vor avea suficient curaj sa-i infrunte.
Solutie. In loc de „asa spun eu”, ai putea rosti „convinge-ma” si sa-i explici apoi de ce ai luat o anumita decizie.
„Lasa, ca fac eu in locul tau”
Daca nu vrei sa iti faci copilul sa se simta incompetent, nu incerca sa ii sari de fiecare data in ajutor. Solutie. De exemplu, daca nu poate sa isi repare bicicleta, spune-i „hai sa te invat”, in loc de „da-te la o parte”. Si lasa lucrurile asa cum le-a facut cel mic, chiar daca te vei gandi toata ziua ca ghidonul bicicletei sta stramb.
„Unde iti era mintea?”
Sa iti intrebi copilul la ce se gandea cand a gresit atrage de multe ori raspunsul, enervant dar sincer, „nu gandeam”. Copiii nu stiu intotdeauna de ce fac anumite lucruri si nici ce consecinte pot avea. Cand parintii insista cu intrebari de genul „De ce ai facut acest lucru?” sau „La ce te gandeai?”, cei mici aud doar „De ce esti atat de obraznic?”.
Solutie. Abordeaza o atitudine optimista, precum „Uite cum vad eu lucrurile”, explica-i cu ce a gresit si incercati sa evitati respectiva greseala pe viitor.
Li se intampla tuturor parintilor sa se supere pe cei mici si sa inceapa sa tipe sau sa spuna lucruri pe care mai tarziu le regreta. Si totusi, ajungi acasa dupa o zi extenuanta, te enervezi pentru ca este dezordine in casa si incepi discursul acuzator.
Exista insa anumite fraze pe care copilul tau nu trebuie sa le auda niciodata pentru ca i-ar putea cauza probleme de comportament, recomanda psihologii canadieni in revista „Today’s Parent”.
„De ce nu esti ca fratele tau?”
Parintii compara adesea fratii, mai ales daca au acelasi sex. Acest lucru este devastator pentru cel in situatia de „exemplu prost”, pentru ca isi pierde increderea in el.
Solutie. Incearca in schimb „imi place de tine atunci cand...” si inainte sa incepi cu morala privind hainele aruncate pe podea, incearca sa remarci cd-urile ordonate. Lauda-l ca are grija de cd-urile lui si isi va ordona treptat camera.
„Pentru ca asa spun eu”
Cand copilul iti contesta autoritatea sau insista sa intrebe „de ce?” te grabesti sa afirmi „pentru ca asa spun eu”. El trebuie sa asculte, sa taca si sa tina minte.
Barbara Coloroso, autoarea cartii „Doar pentru ca nu este gresit, nu inseamna ca este corect”, traduce aceasta afirmatie prin „Eu detin controlul! Tu nu esti capabil sa gandesti pentru tine, esti prea mic”. Copiii care nu sunt lasati sa ia decizii sau nu au voie sa se justifice atunci cand sunt certati, vor fi dominati de cei din jur si nu vor avea suficient curaj sa-i infrunte.
Solutie. In loc de „asa spun eu”, ai putea rosti „convinge-ma” si sa-i explici apoi de ce ai luat o anumita decizie.
„Lasa, ca fac eu in locul tau”
Daca nu vrei sa iti faci copilul sa se simta incompetent, nu incerca sa ii sari de fiecare data in ajutor. Solutie. De exemplu, daca nu poate sa isi repare bicicleta, spune-i „hai sa te invat”, in loc de „da-te la o parte”. Si lasa lucrurile asa cum le-a facut cel mic, chiar daca te vei gandi toata ziua ca ghidonul bicicletei sta stramb.
„Unde iti era mintea?”
Sa iti intrebi copilul la ce se gandea cand a gresit atrage de multe ori raspunsul, enervant dar sincer, „nu gandeam”. Copiii nu stiu intotdeauna de ce fac anumite lucruri si nici ce consecinte pot avea. Cand parintii insista cu intrebari de genul „De ce ai facut acest lucru?” sau „La ce te gandeai?”, cei mici aud doar „De ce esti atat de obraznic?”.
Solutie. Abordeaza o atitudine optimista, precum „Uite cum vad eu lucrurile”, explica-i cu ce a gresit si incercati sa evitati respectiva greseala pe viitor.
marți, 6 mai 2008
Inghetata buna
Îngheţată de post
Timp de preparare: 5 minute
Timp pentru congelare: 1 - 2 ore
O reţetă cu care vă veţi uimi musafirii...
Este cremoasă, consistentă, iar ca gust... delicioasă, o inghetata de post, chiar mai bună decât cea de dulce. Se prepară foarte uşor (mai repede decât o cafea!) şi nu va avea ace.
Aveţi nevoie de:
- 1 kg. smântână vegetală (Gran Cucina, un produs din Spania, se găseşte la Metro deci în mod sigur şi în alte părţi);
- 100 - 150 g zahăr pudră;
- 6 linguri de cacao sau sirop de fructe (zmeură, căpşune etc.) ori piure de fructe (adică fructe pisate cu furculiţa - caise, căpşune, zmeură, piersici etc. cele cu coajă trebuie decojite)
Preparare:
Smântâna se răstoarnă într-un vas înalt, pentru a putea fi amestecată cu mixerul. Dacă folosiţi cacao sau piure de fructe neîndulcit: adăugaţi zahărul (mai întâi 100 g) şi cacao sau piure de fructe şi amestecaţi cu mixerul până se omogenizează. Gustaţi şi mai puneţi zahăr dacă doriţi ori mai multă cacao sau piure de fructe.
Dacă folosiţi sirop de fructe, nu mai este nevoie de zahăr decât dacă o doriţi foarte dulce. Introduceţi la congelator pentru 1 - 2 ore. În mod sigur nu va face ace de gheaţă!
Puteţi împărţi cantitatea de smântână în două şi să pregătiţi jumătate cu cacao şi jumătate cu fructe. În acest caz, îngheţaţi-le în vase diferite şi puteţi servi asortat.
Sigur că după gustul propriu puteţi pregăti îngheţată de vanilie, fistic etc. în care caz procedaţi ca la cacao (doar zahăr si esenţa respectivă până vă place la gust)
La servire, o puteţi orna cu ciocolată de post rasă pe deasupra sau cu praline presărate peste îngheţată (care se fac foarte uşor: se arde zahăr într-o cratiţă amestecând continuu şi când s-a caramelizat se pune o mână de alune de pădure apoi se răstoarnă pe o tăviţă metalică umezită cu apă; după ce s-a răcit, se rupe bucăţele si se pisează în râjniţa de cafea, robot sau cu piua).
Timp de preparare: 5 minute
Timp pentru congelare: 1 - 2 ore
O reţetă cu care vă veţi uimi musafirii...
Este cremoasă, consistentă, iar ca gust... delicioasă, o inghetata de post, chiar mai bună decât cea de dulce. Se prepară foarte uşor (mai repede decât o cafea!) şi nu va avea ace.
Aveţi nevoie de:
- 1 kg. smântână vegetală (Gran Cucina, un produs din Spania, se găseşte la Metro deci în mod sigur şi în alte părţi);
- 100 - 150 g zahăr pudră;
- 6 linguri de cacao sau sirop de fructe (zmeură, căpşune etc.) ori piure de fructe (adică fructe pisate cu furculiţa - caise, căpşune, zmeură, piersici etc. cele cu coajă trebuie decojite)
Preparare:
Smântâna se răstoarnă într-un vas înalt, pentru a putea fi amestecată cu mixerul. Dacă folosiţi cacao sau piure de fructe neîndulcit: adăugaţi zahărul (mai întâi 100 g) şi cacao sau piure de fructe şi amestecaţi cu mixerul până se omogenizează. Gustaţi şi mai puneţi zahăr dacă doriţi ori mai multă cacao sau piure de fructe.
Dacă folosiţi sirop de fructe, nu mai este nevoie de zahăr decât dacă o doriţi foarte dulce. Introduceţi la congelator pentru 1 - 2 ore. În mod sigur nu va face ace de gheaţă!
Puteţi împărţi cantitatea de smântână în două şi să pregătiţi jumătate cu cacao şi jumătate cu fructe. În acest caz, îngheţaţi-le în vase diferite şi puteţi servi asortat.
Sigur că după gustul propriu puteţi pregăti îngheţată de vanilie, fistic etc. în care caz procedaţi ca la cacao (doar zahăr si esenţa respectivă până vă place la gust)
La servire, o puteţi orna cu ciocolată de post rasă pe deasupra sau cu praline presărate peste îngheţată (care se fac foarte uşor: se arde zahăr într-o cratiţă amestecând continuu şi când s-a caramelizat se pune o mână de alune de pădure apoi se răstoarnă pe o tăviţă metalică umezită cu apă; după ce s-a răcit, se rupe bucăţele si se pisează în râjniţa de cafea, robot sau cu piua).
Fiecare pofta are nevoia ei
Unora le este pofta de ciocolata, altora de ceva sarat, altora . Oricare ar fi pofta ta, uneori este atat de puternica incat te face sa iesi din casa in miez de noapte si sa te duci la magazin sa-ti cumperi mancarea dupa care salivezi. Pofta de un anumit aliment este modul corpului prin care iti spune ca duce lipsa de vreo substanta din acea mancare. Si de multe ori ca sa-ti satisfaci intr-adevar pofta, trebuie sa mananci altceva decat crezi ca ai nevoie.
Daca ti-e pofta de ciocolata.
Ai nevoie de magneziu, pe care il gasesti in nuci, seminte, legume, fructe.
Daca ti-e pofta de ceva dulce.
Ai nevoie de:
- crom pe care il gasesti in brocoli, struguri, branza, fasole
boabe, pui, ficat de vitel
- carbon pe care il gasesti in fructe proaspete
- fosfor pe care il gasesti in pui, vita, ficat, peste, oua, lactate, nuci, legume,
fulgi
- tryptophan pe care il gasesti in branza, carne de miel, ficat, spanac, cartofi, stafide
Daca ti-e pofta de paine, paine prajita
Ai nevoie de azot
Pe care il gasesti in mancaruri proteice: peste, carne, fasole boabe, nuci
Daca ti-e pofta de grasimi (chipsuri), prajeli
Ai nevoie de calciu
Pe care il gasesti in mustar, ceapa, brocoli, legume, susan, branza, nap
Daca ti-e pofta de cafea sau ceai
Ai nevoie de:
fosfor pe care il gasesti in pui, vita, ficat, peste, oua, lactate, nuci, legume, fulgi
sulf pe care il gasesti in galbenusul de ou, ardei rosii, usturoi, ceapa
sare
fier pe care il gasesti in peste, carne de pasare, fructe de mare, verdeata, cirese negre
Daca ti-e pofta de alcool, pastile care sa te relaxeze
Ai nevoie de:
proteine pe care le gasesti in carne de pui, de porc, nuci, lactate, fructe de mare
calciu pe care il gasesti in mustar, ceapa, brocoli, legume, susan, branza, nap
potasiu pe care il gasesti in masline negre, cartofi, spanac, verdeturi amare
Daca ti-e pofta de gheata
Ai nevoie de fier
Pe care il gasesti in peste, carne de pasare, fructe de mare, verdeata, cirese negre
Daca ti-e pofta de mancare prajita
Ai nevoie de carbon
Pe care il gasesti in fructe proaspete
Daca ti-e pofta de bauturi acidulate
Ai nevoie de calciu
Pe care il gasesti in mustar, ceapa, brocoli, legume, susan, branza, nap
Daca ti-e pofta de mancaruri sarate
Ai nevoie de cloruri
Pe care le gasesti in peste, lapte de capra, sare de mare
Daca ti-e pofta de mancaruri acide
Ai nevoie de magneziu
Pe care il gasesti in nuci, seminte, legume, fructe
Daca ti-e pofta de lichide
Ai nevoie de apa
Trebuie sa bei circa 8-10 pahare de lichid pe zi
Daca ti-e pofta de solide mai degraba decat lichide
Ai nevoie de apa
Corpul tau a fost dezhidratat pentru o perioada asa lunga de timp incat nu mai simte nevoie de apa. Trebuie sa bei cat mai multa apa posibil pentru a reveni la normal.
Daca ti-e pofta de bauturi reci Ai nevoie de mangan
Pe care il gasesti in alune, nuci, arahide, ananas, coacaz negru
Daca ai anumite pofte in perioada premenstruala
Ai nevoie de zinc
Pe care il gasesti in carne rosie, fructe de mare, radacinoase, salata, legume cu frunze
Daca iti este mai mereu foame
Ai nevoie de:
silicon pe care il gasesti in nuci, seminte
tirozina pe care o gasesti in suplimentele de vitamina C, portocale, verdeturi, legume si fructe rosii
tryptophan pe care il gasesti in branza, carne de miel, ficat, spanac, cartofi, stafide
Daca nu ai pofta de mancare
Ai nevoie de:
vitamina B1 pe care il gasesti in fasole, nuci, seminte, ficat
vitamina B3 pe care o gasesti in ton, carne de vita, pui, curcan, porc, legume, seminte
cloruri pe care le gasesti in peste, lapte de capra, sare de mare
Daca ti-e pofta de tutun
Ai nevoie de
silicon pe care il gasesti in nuci, seminte
tirozina pe care o gasesti in suplimentele de vitamina C, portocale, verdeturi, legume si fructe rosii
Daca ti-e pofta de ciocolata.
Ai nevoie de magneziu, pe care il gasesti in nuci, seminte, legume, fructe.
Daca ti-e pofta de ceva dulce.
Ai nevoie de:
- crom pe care il gasesti in brocoli, struguri, branza, fasole
boabe, pui, ficat de vitel
- carbon pe care il gasesti in fructe proaspete
- fosfor pe care il gasesti in pui, vita, ficat, peste, oua, lactate, nuci, legume,
fulgi
- tryptophan pe care il gasesti in branza, carne de miel, ficat, spanac, cartofi, stafide
Daca ti-e pofta de paine, paine prajita
Ai nevoie de azot
Pe care il gasesti in mancaruri proteice: peste, carne, fasole boabe, nuci
Daca ti-e pofta de grasimi (chipsuri), prajeli
Ai nevoie de calciu
Pe care il gasesti in mustar, ceapa, brocoli, legume, susan, branza, nap
Daca ti-e pofta de cafea sau ceai
Ai nevoie de:
fosfor pe care il gasesti in pui, vita, ficat, peste, oua, lactate, nuci, legume, fulgi
sulf pe care il gasesti in galbenusul de ou, ardei rosii, usturoi, ceapa
sare
fier pe care il gasesti in peste, carne de pasare, fructe de mare, verdeata, cirese negre
Daca ti-e pofta de alcool, pastile care sa te relaxeze
Ai nevoie de:
proteine pe care le gasesti in carne de pui, de porc, nuci, lactate, fructe de mare
calciu pe care il gasesti in mustar, ceapa, brocoli, legume, susan, branza, nap
potasiu pe care il gasesti in masline negre, cartofi, spanac, verdeturi amare
Daca ti-e pofta de gheata
Ai nevoie de fier
Pe care il gasesti in peste, carne de pasare, fructe de mare, verdeata, cirese negre
Daca ti-e pofta de mancare prajita
Ai nevoie de carbon
Pe care il gasesti in fructe proaspete
Daca ti-e pofta de bauturi acidulate
Ai nevoie de calciu
Pe care il gasesti in mustar, ceapa, brocoli, legume, susan, branza, nap
Daca ti-e pofta de mancaruri sarate
Ai nevoie de cloruri
Pe care le gasesti in peste, lapte de capra, sare de mare
Daca ti-e pofta de mancaruri acide
Ai nevoie de magneziu
Pe care il gasesti in nuci, seminte, legume, fructe
Daca ti-e pofta de lichide
Ai nevoie de apa
Trebuie sa bei circa 8-10 pahare de lichid pe zi
Daca ti-e pofta de solide mai degraba decat lichide
Ai nevoie de apa
Corpul tau a fost dezhidratat pentru o perioada asa lunga de timp incat nu mai simte nevoie de apa. Trebuie sa bei cat mai multa apa posibil pentru a reveni la normal.
Daca ti-e pofta de bauturi reci Ai nevoie de mangan
Pe care il gasesti in alune, nuci, arahide, ananas, coacaz negru
Daca ai anumite pofte in perioada premenstruala
Ai nevoie de zinc
Pe care il gasesti in carne rosie, fructe de mare, radacinoase, salata, legume cu frunze
Daca iti este mai mereu foame
Ai nevoie de:
silicon pe care il gasesti in nuci, seminte
tirozina pe care o gasesti in suplimentele de vitamina C, portocale, verdeturi, legume si fructe rosii
tryptophan pe care il gasesti in branza, carne de miel, ficat, spanac, cartofi, stafide
Daca nu ai pofta de mancare
Ai nevoie de:
vitamina B1 pe care il gasesti in fasole, nuci, seminte, ficat
vitamina B3 pe care o gasesti in ton, carne de vita, pui, curcan, porc, legume, seminte
cloruri pe care le gasesti in peste, lapte de capra, sare de mare
Daca ti-e pofta de tutun
Ai nevoie de
silicon pe care il gasesti in nuci, seminte
tirozina pe care o gasesti in suplimentele de vitamina C, portocale, verdeturi, legume si fructe rosii
miercuri, 9 aprilie 2008
luni, 7 aprilie 2008
Administrarea fierului
Se da in perioada 6-12 luni ale lui bebe cate 1 sau 2 mg /kg corp / zi.
1 picatura = 2,5 mg.
1 picatura = 2,5 mg.
Retete pt bebei
Biscuiti pt bebei
Ingrediente: unt - 50g, cateva linguri de iaurt sau lapte, galbenus de ou, faina integrala, praf de copt (se adauga la compozitie, optional: piureuri de fructe, stafide blenduite, cereale, nuca de cocos, coaja de lamaie/portocala). Cantitatea de piure de fructe adaugata sa fie egala cu cea de unt, altfel biscuitii vor iesii prea tari.
Se amesteca ingredientele, se lasa aluatul la frigider cam o ora, apoi se intinde o foaie subtire de cca 5 mm si se taie iin diverse forme. Se coc la foc mic 20-30 de minute. Cat sunt calzi, se pun intr-o punga si se acopera cu un prosop. Se fragezesc cam in 2-3 zile.
Ficat cu piure de cartofi si dovlecel
Se fiebe cartoful si dovlecelul (eu le fieb cu alte legume ca pentru supa). Ficatelul se poate fierbe sau se coace la cuptor in suc propriu.
Se amenteca cu blenderul cartoful, dovlecelul si ficatelul de pui, se adauga untul si un pic de zeama (supa) si patrunjel si se serveste cald.
Reteta cu peste
Ingrediente: un cartof mediu, mazare inghetata nu la conserva, porumb dulce la fel inghetat, o bucata de cod.
Cureti cartoful si tai in bucati mici, apoi pui intr-o cartita cartoful mazarea si porumbul deasupra pestele acoperi cu lapte formula si fierbi pana se fierb cartofii. Scoti pestele il cureti bine de oase, il pisezi cu furculita, bagi mazarea, porumbul si cartoful la blender apoi amesteci cu pestele si il dai.
Macaroni cheese
225g macaroni (sau orice fel de paste)
300 ml lapte
1 lingura de unt fara sare
175g branza rasa (aici branza se spune la cascaval)
1 lingura de faina
Se face sos de branza prin topirea untului intr-o oala si se adauga faina se fierbe un minut se adauga gradat laptele si se amesteca continuu. Se fierbe la foc mic pt app 2 min. Se adauga apoi cascavalul. Se fierb pastele pana se inmoaie si se amesteca cu compozitia de mai sus. Apoi se pune intr-un vas se rade cascaval pe deasupra si se baga la cuptor pana se topeste cascavalul de deasupra. Se aduce la textura necesara prin blender sau se paseaza cu furculita.
Pui cu legume
piept de pui , cartof dulce, morcov, lapte, unt nesarat
se topeste untul intr-o cratita si se adauga puiul se tine pt 3-4 min pana isi schimba culoarea. Se adauga vegetalele si se acopera cu apa. Se fierb la foc mic 20 min. Se scurg apoi si se fac piure toate amestecate cu lapte la consistenta dorita.
Orez cu legume
50g orez
300 ml lapte 75g ardei rosu
75g dovlecel
50g telina (eu nu am folosit telina pana acum)
Se fierbe laptele se adauga orezul si se mai fierbe pt 5 min se taie ardeiul in bucatele mici, la fel si dovlecelul si telina. Se adauga orezului in lapte si se mai fierbe pana e orezul moale. Apoi se baga in blender si se pune laptele pt a aduce la consistenta dorita.
jumatate cartof dulce, un morcov mediu, cateva linguri de boabe de porumb dulce, piept de pui toate acestea se fierb in laptic cam 25 minute (daca e morcovul organic cum am folosit eu fierbeti pana va vine acru ca tot tare e) si se aduc la consistenta dorita.
Budinca de orez
1. 1 mar feliute+ o jumatate de gutuie rasa+ unt cat o aluna+ scortisoara
2. intre timp pe aragaz se pun 2 linguri de orez cu apa mai multa si las sa fiarba pana scade si se inmoaie orezul
3. amestec 1+2 si dau la cuptor pana scade apa de tot
Budinca cu fidea , branza si mar
1 cub fidea fara ou
2 mere golden
branza din 400 ml de lapte
putin unt, scortisoara
Merele rase cu untul si scortisoara se dau la cuptor cat timp fierbe fideaua si se face branza. Se amesteca bine fideaua cu merele si branza si se dau la cuptor timp de 10 min.
Dovlecei umpluti
Ingrediente: 2 dovlecei, 100 g piept pui, 1 galbenus ou, 50 g orez, doua rosii, 1 morcov.
Tai dovleceii in bucati de aproximativ 5 cm si cu o lingurita scobesti miezul. Pieptul de pui il tai marunt cu cutitul si il amesteci cu galbenusul, orezul si morcovul ras, dupa care umpli cu aceasta compozitie dovleceii.
Le pui "capac" cu felii de rosie, acoperi cu apa si bagi la cuptor (se poate pregati si pe aragaz). Se serveste cu iaut sau smantana.
Pastai cu ficatel
Ingrediente: pastai-200 gr., ficatel de pui-4 buc., ulei de masline-o lingura, un dovlecel mic, un ardei gras.
Se fierb legumele cu uleiul de masline maxim o jumatate de ora sau se pun la steamer. Separat se fierbe ficatelul in lapte apoi se mixeaza impreuna cu legumele. Papa ajunge pentru doua zile. Se poate da bebelusilor de la 10 luni.
Piure de spanac cu carne
Ingrediente: 6 linguri de spanac fiert, 3 lingurite carne fiarta de pui, un cartof mic, un cub de unt, 3 linguri de lapte pt. bebelusi
Fierbi cartoful si il pasezi, il amesteci cu spanacul si carnea de pui, adaugi putina zeama in care a fiert spanacul si lasi sa dea un clocot. Cat mancarea e fierbinte, adaugi untul si laptele, apoi amesteci sau blenduiesti
Ingrediente: unt - 50g, cateva linguri de iaurt sau lapte, galbenus de ou, faina integrala, praf de copt (se adauga la compozitie, optional: piureuri de fructe, stafide blenduite, cereale, nuca de cocos, coaja de lamaie/portocala). Cantitatea de piure de fructe adaugata sa fie egala cu cea de unt, altfel biscuitii vor iesii prea tari.
Se amesteca ingredientele, se lasa aluatul la frigider cam o ora, apoi se intinde o foaie subtire de cca 5 mm si se taie iin diverse forme. Se coc la foc mic 20-30 de minute. Cat sunt calzi, se pun intr-o punga si se acopera cu un prosop. Se fragezesc cam in 2-3 zile.
Ficat cu piure de cartofi si dovlecel
Se fiebe cartoful si dovlecelul (eu le fieb cu alte legume ca pentru supa). Ficatelul se poate fierbe sau se coace la cuptor in suc propriu.
Se amenteca cu blenderul cartoful, dovlecelul si ficatelul de pui, se adauga untul si un pic de zeama (supa) si patrunjel si se serveste cald.
Reteta cu peste
Ingrediente: un cartof mediu, mazare inghetata nu la conserva, porumb dulce la fel inghetat, o bucata de cod.
Cureti cartoful si tai in bucati mici, apoi pui intr-o cartita cartoful mazarea si porumbul deasupra pestele acoperi cu lapte formula si fierbi pana se fierb cartofii. Scoti pestele il cureti bine de oase, il pisezi cu furculita, bagi mazarea, porumbul si cartoful la blender apoi amesteci cu pestele si il dai.
Macaroni cheese
225g macaroni (sau orice fel de paste)
300 ml lapte
1 lingura de unt fara sare
175g branza rasa (aici branza se spune la cascaval)
1 lingura de faina
Se face sos de branza prin topirea untului intr-o oala si se adauga faina se fierbe un minut se adauga gradat laptele si se amesteca continuu. Se fierbe la foc mic pt app 2 min. Se adauga apoi cascavalul. Se fierb pastele pana se inmoaie si se amesteca cu compozitia de mai sus. Apoi se pune intr-un vas se rade cascaval pe deasupra si se baga la cuptor pana se topeste cascavalul de deasupra. Se aduce la textura necesara prin blender sau se paseaza cu furculita.
Pui cu legume
piept de pui , cartof dulce, morcov, lapte, unt nesarat
se topeste untul intr-o cratita si se adauga puiul se tine pt 3-4 min pana isi schimba culoarea. Se adauga vegetalele si se acopera cu apa. Se fierb la foc mic 20 min. Se scurg apoi si se fac piure toate amestecate cu lapte la consistenta dorita.
Orez cu legume
50g orez
300 ml lapte 75g ardei rosu
75g dovlecel
50g telina (eu nu am folosit telina pana acum)
Se fierbe laptele se adauga orezul si se mai fierbe pt 5 min se taie ardeiul in bucatele mici, la fel si dovlecelul si telina. Se adauga orezului in lapte si se mai fierbe pana e orezul moale. Apoi se baga in blender si se pune laptele pt a aduce la consistenta dorita.
jumatate cartof dulce, un morcov mediu, cateva linguri de boabe de porumb dulce, piept de pui toate acestea se fierb in laptic cam 25 minute (daca e morcovul organic cum am folosit eu fierbeti pana va vine acru ca tot tare e) si se aduc la consistenta dorita.
Budinca de orez
1. 1 mar feliute+ o jumatate de gutuie rasa+ unt cat o aluna+ scortisoara
2. intre timp pe aragaz se pun 2 linguri de orez cu apa mai multa si las sa fiarba pana scade si se inmoaie orezul
3. amestec 1+2 si dau la cuptor pana scade apa de tot
Budinca cu fidea , branza si mar
1 cub fidea fara ou
2 mere golden
branza din 400 ml de lapte
putin unt, scortisoara
Merele rase cu untul si scortisoara se dau la cuptor cat timp fierbe fideaua si se face branza. Se amesteca bine fideaua cu merele si branza si se dau la cuptor timp de 10 min.
Dovlecei umpluti
Ingrediente: 2 dovlecei, 100 g piept pui, 1 galbenus ou, 50 g orez, doua rosii, 1 morcov.
Tai dovleceii in bucati de aproximativ 5 cm si cu o lingurita scobesti miezul. Pieptul de pui il tai marunt cu cutitul si il amesteci cu galbenusul, orezul si morcovul ras, dupa care umpli cu aceasta compozitie dovleceii.
Le pui "capac" cu felii de rosie, acoperi cu apa si bagi la cuptor (se poate pregati si pe aragaz). Se serveste cu iaut sau smantana.
Pastai cu ficatel
Ingrediente: pastai-200 gr., ficatel de pui-4 buc., ulei de masline-o lingura, un dovlecel mic, un ardei gras.
Se fierb legumele cu uleiul de masline maxim o jumatate de ora sau se pun la steamer. Separat se fierbe ficatelul in lapte apoi se mixeaza impreuna cu legumele. Papa ajunge pentru doua zile. Se poate da bebelusilor de la 10 luni.
Piure de spanac cu carne
Ingrediente: 6 linguri de spanac fiert, 3 lingurite carne fiarta de pui, un cartof mic, un cub de unt, 3 linguri de lapte pt. bebelusi
Fierbi cartoful si il pasezi, il amesteci cu spanacul si carnea de pui, adaugi putina zeama in care a fiert spanacul si lasi sa dea un clocot. Cat mancarea e fierbinte, adaugi untul si laptele, apoi amesteci sau blenduiesti
Poezii pentru copii
De pe-o buna dimineata - Otilia Cazimir
De pe-o „bună dimineaţă”
Cu tulpină de cârcel,
A sărit un gândăcel
Cu mustăţile de aţă.
Alţi gândaci, mărunţi şi roşii,
Care-şi poartă fiecare
Ochelarii pe spinare,
Dorm la soare, somnoroşii!
Iar pe-un fir de păpădie,
Ce se-nalţă, drept, din iarbă,
Suie-un cărăbuş cu barbă,
În hăinuţă aurie.
Suie, mândru şi grăbit,
Să vestească-n lumea mare:
- Preacinstită adunare,
Primăvara a sosit!
Cantec - de G. Cosbuc
A venit un lup din crâng
Şi-alerga prin sat să fure
Şi să ducă în pădure
Pe copiii care plâng.
Şi-a venit la noi la poartă
Şi-am ieşit eu c-o nuia:
“Lup flămând cu trei cojoace,
Hai la maica să te joace” —
Eu chemam pe lup încoace,
El fugea-ncotro vedea.
Ieri pe drum un om sărac
Întreba pe la vecine:
—”Poartă-se copiii bine?
Dacă nu, să-i vâr în sac!”
Şi-a venit la noi la poartă
Şi-am ieşit eu şi i-am spus:
—”Puiul meu e bun şi tace
Nu ţi-l dau, şi du-te-n pace!
Eşti sărac dar n-am ce-ţi face!
Du-te, du-te!” şi s-a dus.
Şi-a venit un negustor
Plin de bani, cu vâlvă mare,
Cumpăra copii pe care
Nu-i iubeşte mama lor.
Şi-a venit la noi la poartă
Şi-am ieşit şi l-am certat:
—”N-ai nici tu, nici împăratul
Bani să-mi cumpere băiatul!
Pleacă-n sat, că-i mare satul,
Pleacă, pleacă!” şi-a plecat.
Cum se spala ariciorii - Grigore Vieru
Aricioaica-n umbra florii
Îşi grijeşte ariciorii,
Îi tot spală de cu zori
Pe botic şi ochişori.
Doar pe spate, doar pe spate
Să-i grijească nu mai poate.
Ariciorii, aşadar,
Stau cu spatele murdar.
Şi-s spălaţi abia când plouă,
La o lună sau chiar două.
Bucuraţi-vă, măi pici,
Că nu sunteţi pui de-arici.
De pe-o „bună dimineaţă”
Cu tulpină de cârcel,
A sărit un gândăcel
Cu mustăţile de aţă.
Alţi gândaci, mărunţi şi roşii,
Care-şi poartă fiecare
Ochelarii pe spinare,
Dorm la soare, somnoroşii!
Iar pe-un fir de păpădie,
Ce se-nalţă, drept, din iarbă,
Suie-un cărăbuş cu barbă,
În hăinuţă aurie.
Suie, mândru şi grăbit,
Să vestească-n lumea mare:
- Preacinstită adunare,
Primăvara a sosit!
Cantec - de G. Cosbuc
A venit un lup din crâng
Şi-alerga prin sat să fure
Şi să ducă în pădure
Pe copiii care plâng.
Şi-a venit la noi la poartă
Şi-am ieşit eu c-o nuia:
“Lup flămând cu trei cojoace,
Hai la maica să te joace” —
Eu chemam pe lup încoace,
El fugea-ncotro vedea.
Ieri pe drum un om sărac
Întreba pe la vecine:
—”Poartă-se copiii bine?
Dacă nu, să-i vâr în sac!”
Şi-a venit la noi la poartă
Şi-am ieşit eu şi i-am spus:
—”Puiul meu e bun şi tace
Nu ţi-l dau, şi du-te-n pace!
Eşti sărac dar n-am ce-ţi face!
Du-te, du-te!” şi s-a dus.
Şi-a venit un negustor
Plin de bani, cu vâlvă mare,
Cumpăra copii pe care
Nu-i iubeşte mama lor.
Şi-a venit la noi la poartă
Şi-am ieşit şi l-am certat:
—”N-ai nici tu, nici împăratul
Bani să-mi cumpere băiatul!
Pleacă-n sat, că-i mare satul,
Pleacă, pleacă!” şi-a plecat.
Cum se spala ariciorii - Grigore Vieru
Aricioaica-n umbra florii
Îşi grijeşte ariciorii,
Îi tot spală de cu zori
Pe botic şi ochişori.
Doar pe spate, doar pe spate
Să-i grijească nu mai poate.
Ariciorii, aşadar,
Stau cu spatele murdar.
Şi-s spălaţi abia când plouă,
La o lună sau chiar două.
Bucuraţi-vă, măi pici,
Că nu sunteţi pui de-arici.
No-cry sleep solutions
Cum sa-ti ajuti copilul sa adoarma singur fara sa planga (traducere by Lavi - mami de Lorina).
In primul rand trebuie sa va atentionez ca metoda nu da roade intr-o saptamana-doua, trebuie sa va pregatiti si sa va inarmati cu rabdare muuulta ; in 2-3 luni se poate rezolva problema somnului la copilul vostru.
Mentiune : trebuie sa urmati toti pasii, fara abandonari si reluari, pt a avea succesul dorit.
1 – Pregateste-te tu insati pt schimbare (valabil mai mult pt mamele care dorm cu copiii lor)
Uneori emotiile/ sentimentele noastre ne impiedica sa avem progrese in ce priveste programul de somn al copilului nostru. Noi insene suntem un obstacol in calea schimbarii prin modul in care gandim, actionam, simtitm. Ca sa va dati seama daca aveti nevoie de o schimbare, raspundeti-va la aceste intrebari:
1. Sunt multumita de felul cum stau lucrurile sau devin iritata, frustrata ?
2. Programul de somn al copilului meu imi afecteaza casnicia, slujba sau relatia cu ceilalti copii (daca e cazul) ?
3. Copilul meu este vesel, sanatos, pare odihnit ?
4. Eu sunt bine dispusa, sanatoasa, odihnita ?
5. Asteptarile fata de copilul meu sunt rezonabile, in acord cu varsta pe care o are?
(la varsta de 8-9 luni un copil inca se mai poate trezi de doua ori pe noapte)
6. Ce program de somn (de noapte sau din timpul zilei) as considera ca este rezonabil ?
7. Ce program de somn as considera ca este pura fictiune ?
O mama care alapteaza iubeste momentele de intimitate cu copilul sau si nu pierde niciun moment de tandrete cu odorul, chiar noapte fiind. Raspunzand la intrebarile de mai sus va constientizati sentimentele fata aceasta situatie. Este timp pentru mangaieri si tandreturi in timpul zilei.
2 – Pregateste-ti copilul pt schimbare
Inainte de a trece la schimbari in rutina copilului tau, asigura-te ca acesta este sanatos, se simte confortabil si este bine hranit. Un copil caruia ii este foame, ii este frig, are o infectie a urechii, o alergie sau alte probleme de sanatate se poate trezi noaptea din cauza durerii sau a disconfortului.
Asigura necesarul de hrana din timpul zilei pt copilul tau. Unii copii se trezesc noaptea pt a recupera necesarul de calorii din timpul zilei. Asigura-te ca hrana solida cu care il hranesti este una sanatoasa si sigura pt o burtica calma (cereale, orez brun, iaurt, branza etc.). Mancaruri sau gustari care contin cofeina, zahar (fac copilul hiperactiv) nu sunt indicate inainte de culcare.
Sunt copii care cauta confortul sanului, al apropierii de mama. De aceea mama ar putea hrani copilul la san mai des in timpul zilei, ca sa-si faca « norma ».
Atentie la ce mancati, pt ca sunt alimente care pot afecta confortul digestiv al copilului; a se evita cafeaua, ceai, cola, produse lactate, alune, nuca de cocos, broccoli, fasole, conpoida.
Important este si confortul termic al copilului din timpul noptii, acesta trebuind imbracat conform cu temperatura camerei, cat si confortul oferit de patut (salteaua nu trebuie sa fie prea moale, nici prea tare, doar ferma ; nu se pun in patut obiecte prea moi sau pufoase gen patura, jucarie de plus, pt a nu interveni sufocarea in timpul somnului).
3 – Dezvolta o rutina inainte de ora de culcare
O rutina urmata pas cu pas inainte de ora de culcare va deveni semnalul ca e vremea ca sugarul sa fie somnoros si apoi sa adoarma.
Puteti include in aceasta rutina : o baie calda, un masaj usor, lectura/rasfoirea unor carti, cantecele, ascultarea unor melodii linistite, o plimbare, leganatul, alaptatul.
Cu o ora inainte de culcare, activitatile trebuie sa fie linistite, ritualul de culcare trebuie sa aiba loc intr-o camera cu lumina slaba, in liniste.
Urmati aceeasi rutina/ritual in fiecare seara.
Aceasta il va ajuta pe copil sa isi seteze/regleze ceasul biologic. Daca reusiti sa culcati copilul la aceleasi ore seara si in timpul zilei, veti obtine rezultatele asteptate.
4 – Stabileste o ora de culcare
Prin ritmul biologic inerent, un sugar e « programat » sa adoarma seara devreme. Daca stabiliti ora de culcare la 19-20, copilul adoarme mai usor si mai linistit.
Daca are obiceiul sa adoarma foarte tarziu, incearca sa creezi o atmosfera propice pt somn (camera intunecata, liniste in casa, ritualul stabilit). S-ar putea ca acest somn sa fie considerat ca fiind o motaiala si copilul sa se trezeasca dupa o ora. Cand se va intampla asta, trebuie sa fiti langa copil astfel incat sa-l puteti adormi inainte de a se trezi de tot. Folositi deocamdata ce metoda merge mai bine (adormit la san, leganat, biberon etc.). Ar putea dura si o saptamana pana ce copilul se va obisnui cu noul program, deci aveti nevoie de putina rabdare.
5 – Urmeaza un program flexibil in timpul zilei
Urmand un program de somn, de masa si de activitati, va ajutati copilul sa-si regleze ritmul biologic. Un exemplu : daca noua adultilor ne place sa mai motaim in timpul zilei in weekend, pentru un copil asta poate insemna o ruptura in rutina zilnica ; el nu stie ce zi a saptamanii este.
6 – Ajuta-ti copilul sa adoarma la aceleasi ore in timpul zilei
Chiar daca pare contradictoriu, un somn linistit in timpul zilei determina ca si somnul din timpul noptii sa fie la fel de linistit. Si invers: un somn nocturn linistit va face copilul sa fie odihnit, vesel si mai cooperant in timpul zilei.
E important si la ce ora din zi adoarme copilul. Daca ultimul somn va fi dupa-amiaza tarziu, acesta poate afecta dorinta/capacitatea copilului de a adormi seara si va decala somnul nocturn. Daca urmaresti semnele apropierii orei de somn (activitate mai putin energica, tacere, pierderea interesului pt persoane si jucarii, se freaca la ochi, are ochii rosii, casca, se intinde pe podea sau in scaun, mangaie jucaria lui iubita sau cere suzeta, biberonul sau sa fie pus la san) vei putea reactiona imediat si pus la culcare, copilul va adormi usor. Daca astepti prea mult, va fi prea obosit si nu va mai putea adormi sau va adormi foarte greu.
7 – Ajuta-ti copilul sa adoarma fara ajutor
In primul rand, copilul trebuie sa inteleaga faptul ca patutul sau ii este prieten, e un loc confortabil, nu un loc de pedeapsa. In timpul zilei incearca sa-l pui in patut si petrece cu el cateva clipe cantand, mangaindu-l, povestindu-i. Repeta exercitiul de doua-trei ori pe zi. Daca primesti o reactie pozitiva din partea copilului, retrage-te usor si asaza-te pe un scaun, in timp ce copilul se joaca linistit cu o jucarie.
Foloseste modalitati alternative ca sa-ti adormi copilul (intr-o zi in swing, in alta zi in masina, in alta zi leganat etc.). Dupa o saptamana sau mai mult, incepe sa alternezi « semnalele » pentru a aduce copilul in starea de somnolenta si apoi il pui usor in patutul sau. Stai cu el langa patut si mangaie-l ca sa se simta confortabil. Daca folosesti aceasta metoda, copilul ar trebui sa fie in timp sa adoarma singur. Dac ape moment nu merge, aplica metoda care functioneaza sigur, la urma urmei te intereseaza sa doarma copilul.
8 – Foloseste un obiect preferat (lovey)
Unii copii se ataseaza de o paturica sau de o jucarie care devine prietenul sau indispensabil. Uneori poti introduce tu un astfel de obiect in ritualul de culcare. Cand alegi un astfel de obiect trebuie sa fii atenta : sa nu aiba ochi sau nas detasabile din material plastic, palarii sau alte articole de vestimentatie, trebuie sa fie ferm si nu prea moale, trebuie sa fie usor de tinut si de manevrat pt copil. Dupa ce ai ales un astfel de obiect, pune-l intre voi de cate ori alaptezi sau ii dai biberon, il legeni… In timpul zilei ai putea sa-l porti pe sub tricou ca sa-i imprimi mirosul pielii tale, pe care copilul il recunoaste. La inceput ar fi bine sa-i oferi acest obiect preferat doar inainte de culcare, pt a fi unul dintre „semnalele” ca e vremea de somn. Daca intr-adevar copilul se ataseaza de obiectul ales de tine, atunci asigura-te ca l-ai luat in dublu exemplar, pt a evita un posibil „dezastru” in cazul pierderii acestuia.
9 – Fa o diferenta intre somnul nocturn si somnul diurn
Daca sugarul se trezeste in timpul noptii:
- nu vorbi; spune doar shhhshhh sau nani-nani;
- nu aprinde vreo lumina (chiar si un bec de 25 W poate semnala copilului ca e zi,
deci timpul de joaca);
- orice alta activitate a ta trebuie sa se petreaca in liniste totala;
- schimba-i scutecul inainte de culcare, pt a evita trezirea copilului in timpul noptii (schimba-l in timpul noptii doar in cazul unui scutec foarte plin, asigura-te insa ca servetelul cu care il stergi sa fie caldut, nu rece) ;
- lasa draperiile/jaluzelele pe geam ca sa nu intre lumina zorilor sau a amurgului in camera (acopera geamul si in timpul zilei cand doarme copilul);
- nu lasa jucarii, altele inafara de jucaria preferata cu care adoarme, in patut; nu vrei sa ii intre in cap ideea ca e timpul sa se joace in loc sa doarma.
10 – Introdu cuvinte-cheie ca semnale pentru vremea somnului
Ii poti induce micutului starea de somnolenta folosind o serie de cuvinte-cheie, alese de tine (shhhh, nani-nani, e timpul pt nanica, noapte buna, vine mos Ene pe la gene etc.). Aceste cuvinte trebuie introduse cand copilul cade intr-o stare de somnolenta si este linistit. Nu le rosti cand acesta doarme pt ca le va asocia cu acea stare de agitatie si plans.
11 – Foloseste muzica de fundal
Poti folosi muzica de fundal pt a induce starea de somn sau poti sa-i canti chiar tu cantece de leagan. Alege o muzica linistitoare, pt ca aceasta va face tranzitia spre starea de somn si va masca zgomotele din casa.
12 – Schimba asocierea cu somnul
Daca micutul adoarme doar la san sau cu biberonul, e timpul sa te gandesti sa-i schimbi obiceiul, si asta datorita pericolului de aparitie a cariilor. Copilul asociaza, de fapt, suptul cu somnul. E vremea sa schimbi aceasta asociere.
Programul Pantley de indepartare delicata:
- copilul e treaz si suge viguros
- ochii copilului i se inchid si ritmul suptului scade
- scoate-i usor mamelonul din gura
- daca micutul cauta sanul, incearca sa-i apesi usor barbia pt a-i inchide gurita si tine-i barbia asa pana numeri pana la 10
- pune-l din nou la san daca nu iti reuseste si incepe sa maraie
- ii scoti din nou sanul
- repeti miscarea de mai sus, pana ce copilul renunta sa mai caute sanul
- e aproape adormit
- il pui usor in patutul sau si adoarme singur
Repeta procesul in fiecare seara. Daca nu adoarme imediat ce l-ai pus in patut, aplica metoda care functioneaza cel mai bine, nu mai incerca cu metoda de mai sus in acea seara. Copilul se poate simti frustrat, irirat si nu mai poate adormi.
Daca nu doarme prea bine, nu incerca sa faci asta si ziua, pt ca somnul diurn este foarte important pt somnul nocturn. Dupa ce isi va regla somnul de noapte, poti incerca asta si ziua.
In primul rand trebuie sa va atentionez ca metoda nu da roade intr-o saptamana-doua, trebuie sa va pregatiti si sa va inarmati cu rabdare muuulta ; in 2-3 luni se poate rezolva problema somnului la copilul vostru.
Mentiune : trebuie sa urmati toti pasii, fara abandonari si reluari, pt a avea succesul dorit.
1 – Pregateste-te tu insati pt schimbare (valabil mai mult pt mamele care dorm cu copiii lor)
Uneori emotiile/ sentimentele noastre ne impiedica sa avem progrese in ce priveste programul de somn al copilului nostru. Noi insene suntem un obstacol in calea schimbarii prin modul in care gandim, actionam, simtitm. Ca sa va dati seama daca aveti nevoie de o schimbare, raspundeti-va la aceste intrebari:
1. Sunt multumita de felul cum stau lucrurile sau devin iritata, frustrata ?
2. Programul de somn al copilului meu imi afecteaza casnicia, slujba sau relatia cu ceilalti copii (daca e cazul) ?
3. Copilul meu este vesel, sanatos, pare odihnit ?
4. Eu sunt bine dispusa, sanatoasa, odihnita ?
5. Asteptarile fata de copilul meu sunt rezonabile, in acord cu varsta pe care o are?
(la varsta de 8-9 luni un copil inca se mai poate trezi de doua ori pe noapte)
6. Ce program de somn (de noapte sau din timpul zilei) as considera ca este rezonabil ?
7. Ce program de somn as considera ca este pura fictiune ?
O mama care alapteaza iubeste momentele de intimitate cu copilul sau si nu pierde niciun moment de tandrete cu odorul, chiar noapte fiind. Raspunzand la intrebarile de mai sus va constientizati sentimentele fata aceasta situatie. Este timp pentru mangaieri si tandreturi in timpul zilei.
2 – Pregateste-ti copilul pt schimbare
Inainte de a trece la schimbari in rutina copilului tau, asigura-te ca acesta este sanatos, se simte confortabil si este bine hranit. Un copil caruia ii este foame, ii este frig, are o infectie a urechii, o alergie sau alte probleme de sanatate se poate trezi noaptea din cauza durerii sau a disconfortului.
Asigura necesarul de hrana din timpul zilei pt copilul tau. Unii copii se trezesc noaptea pt a recupera necesarul de calorii din timpul zilei. Asigura-te ca hrana solida cu care il hranesti este una sanatoasa si sigura pt o burtica calma (cereale, orez brun, iaurt, branza etc.). Mancaruri sau gustari care contin cofeina, zahar (fac copilul hiperactiv) nu sunt indicate inainte de culcare.
Sunt copii care cauta confortul sanului, al apropierii de mama. De aceea mama ar putea hrani copilul la san mai des in timpul zilei, ca sa-si faca « norma ».
Atentie la ce mancati, pt ca sunt alimente care pot afecta confortul digestiv al copilului; a se evita cafeaua, ceai, cola, produse lactate, alune, nuca de cocos, broccoli, fasole, conpoida.
Important este si confortul termic al copilului din timpul noptii, acesta trebuind imbracat conform cu temperatura camerei, cat si confortul oferit de patut (salteaua nu trebuie sa fie prea moale, nici prea tare, doar ferma ; nu se pun in patut obiecte prea moi sau pufoase gen patura, jucarie de plus, pt a nu interveni sufocarea in timpul somnului).
3 – Dezvolta o rutina inainte de ora de culcare
O rutina urmata pas cu pas inainte de ora de culcare va deveni semnalul ca e vremea ca sugarul sa fie somnoros si apoi sa adoarma.
Puteti include in aceasta rutina : o baie calda, un masaj usor, lectura/rasfoirea unor carti, cantecele, ascultarea unor melodii linistite, o plimbare, leganatul, alaptatul.
Cu o ora inainte de culcare, activitatile trebuie sa fie linistite, ritualul de culcare trebuie sa aiba loc intr-o camera cu lumina slaba, in liniste.
Urmati aceeasi rutina/ritual in fiecare seara.
Aceasta il va ajuta pe copil sa isi seteze/regleze ceasul biologic. Daca reusiti sa culcati copilul la aceleasi ore seara si in timpul zilei, veti obtine rezultatele asteptate.
4 – Stabileste o ora de culcare
Prin ritmul biologic inerent, un sugar e « programat » sa adoarma seara devreme. Daca stabiliti ora de culcare la 19-20, copilul adoarme mai usor si mai linistit.
Daca are obiceiul sa adoarma foarte tarziu, incearca sa creezi o atmosfera propice pt somn (camera intunecata, liniste in casa, ritualul stabilit). S-ar putea ca acest somn sa fie considerat ca fiind o motaiala si copilul sa se trezeasca dupa o ora. Cand se va intampla asta, trebuie sa fiti langa copil astfel incat sa-l puteti adormi inainte de a se trezi de tot. Folositi deocamdata ce metoda merge mai bine (adormit la san, leganat, biberon etc.). Ar putea dura si o saptamana pana ce copilul se va obisnui cu noul program, deci aveti nevoie de putina rabdare.
5 – Urmeaza un program flexibil in timpul zilei
Urmand un program de somn, de masa si de activitati, va ajutati copilul sa-si regleze ritmul biologic. Un exemplu : daca noua adultilor ne place sa mai motaim in timpul zilei in weekend, pentru un copil asta poate insemna o ruptura in rutina zilnica ; el nu stie ce zi a saptamanii este.
6 – Ajuta-ti copilul sa adoarma la aceleasi ore in timpul zilei
Chiar daca pare contradictoriu, un somn linistit in timpul zilei determina ca si somnul din timpul noptii sa fie la fel de linistit. Si invers: un somn nocturn linistit va face copilul sa fie odihnit, vesel si mai cooperant in timpul zilei.
E important si la ce ora din zi adoarme copilul. Daca ultimul somn va fi dupa-amiaza tarziu, acesta poate afecta dorinta/capacitatea copilului de a adormi seara si va decala somnul nocturn. Daca urmaresti semnele apropierii orei de somn (activitate mai putin energica, tacere, pierderea interesului pt persoane si jucarii, se freaca la ochi, are ochii rosii, casca, se intinde pe podea sau in scaun, mangaie jucaria lui iubita sau cere suzeta, biberonul sau sa fie pus la san) vei putea reactiona imediat si pus la culcare, copilul va adormi usor. Daca astepti prea mult, va fi prea obosit si nu va mai putea adormi sau va adormi foarte greu.
7 – Ajuta-ti copilul sa adoarma fara ajutor
In primul rand, copilul trebuie sa inteleaga faptul ca patutul sau ii este prieten, e un loc confortabil, nu un loc de pedeapsa. In timpul zilei incearca sa-l pui in patut si petrece cu el cateva clipe cantand, mangaindu-l, povestindu-i. Repeta exercitiul de doua-trei ori pe zi. Daca primesti o reactie pozitiva din partea copilului, retrage-te usor si asaza-te pe un scaun, in timp ce copilul se joaca linistit cu o jucarie.
Foloseste modalitati alternative ca sa-ti adormi copilul (intr-o zi in swing, in alta zi in masina, in alta zi leganat etc.). Dupa o saptamana sau mai mult, incepe sa alternezi « semnalele » pentru a aduce copilul in starea de somnolenta si apoi il pui usor in patutul sau. Stai cu el langa patut si mangaie-l ca sa se simta confortabil. Daca folosesti aceasta metoda, copilul ar trebui sa fie in timp sa adoarma singur. Dac ape moment nu merge, aplica metoda care functioneaza sigur, la urma urmei te intereseaza sa doarma copilul.
8 – Foloseste un obiect preferat (lovey)
Unii copii se ataseaza de o paturica sau de o jucarie care devine prietenul sau indispensabil. Uneori poti introduce tu un astfel de obiect in ritualul de culcare. Cand alegi un astfel de obiect trebuie sa fii atenta : sa nu aiba ochi sau nas detasabile din material plastic, palarii sau alte articole de vestimentatie, trebuie sa fie ferm si nu prea moale, trebuie sa fie usor de tinut si de manevrat pt copil. Dupa ce ai ales un astfel de obiect, pune-l intre voi de cate ori alaptezi sau ii dai biberon, il legeni… In timpul zilei ai putea sa-l porti pe sub tricou ca sa-i imprimi mirosul pielii tale, pe care copilul il recunoaste. La inceput ar fi bine sa-i oferi acest obiect preferat doar inainte de culcare, pt a fi unul dintre „semnalele” ca e vremea de somn. Daca intr-adevar copilul se ataseaza de obiectul ales de tine, atunci asigura-te ca l-ai luat in dublu exemplar, pt a evita un posibil „dezastru” in cazul pierderii acestuia.
9 – Fa o diferenta intre somnul nocturn si somnul diurn
Daca sugarul se trezeste in timpul noptii:
- nu vorbi; spune doar shhhshhh sau nani-nani;
- nu aprinde vreo lumina (chiar si un bec de 25 W poate semnala copilului ca e zi,
deci timpul de joaca);
- orice alta activitate a ta trebuie sa se petreaca in liniste totala;
- schimba-i scutecul inainte de culcare, pt a evita trezirea copilului in timpul noptii (schimba-l in timpul noptii doar in cazul unui scutec foarte plin, asigura-te insa ca servetelul cu care il stergi sa fie caldut, nu rece) ;
- lasa draperiile/jaluzelele pe geam ca sa nu intre lumina zorilor sau a amurgului in camera (acopera geamul si in timpul zilei cand doarme copilul);
- nu lasa jucarii, altele inafara de jucaria preferata cu care adoarme, in patut; nu vrei sa ii intre in cap ideea ca e timpul sa se joace in loc sa doarma.
10 – Introdu cuvinte-cheie ca semnale pentru vremea somnului
Ii poti induce micutului starea de somnolenta folosind o serie de cuvinte-cheie, alese de tine (shhhh, nani-nani, e timpul pt nanica, noapte buna, vine mos Ene pe la gene etc.). Aceste cuvinte trebuie introduse cand copilul cade intr-o stare de somnolenta si este linistit. Nu le rosti cand acesta doarme pt ca le va asocia cu acea stare de agitatie si plans.
11 – Foloseste muzica de fundal
Poti folosi muzica de fundal pt a induce starea de somn sau poti sa-i canti chiar tu cantece de leagan. Alege o muzica linistitoare, pt ca aceasta va face tranzitia spre starea de somn si va masca zgomotele din casa.
12 – Schimba asocierea cu somnul
Daca micutul adoarme doar la san sau cu biberonul, e timpul sa te gandesti sa-i schimbi obiceiul, si asta datorita pericolului de aparitie a cariilor. Copilul asociaza, de fapt, suptul cu somnul. E vremea sa schimbi aceasta asociere.
Programul Pantley de indepartare delicata:
- copilul e treaz si suge viguros
- ochii copilului i se inchid si ritmul suptului scade
- scoate-i usor mamelonul din gura
- daca micutul cauta sanul, incearca sa-i apesi usor barbia pt a-i inchide gurita si tine-i barbia asa pana numeri pana la 10
- pune-l din nou la san daca nu iti reuseste si incepe sa maraie
- ii scoti din nou sanul
- repeti miscarea de mai sus, pana ce copilul renunta sa mai caute sanul
- e aproape adormit
- il pui usor in patutul sau si adoarme singur
Repeta procesul in fiecare seara. Daca nu adoarme imediat ce l-ai pus in patut, aplica metoda care functioneaza cel mai bine, nu mai incerca cu metoda de mai sus in acea seara. Copilul se poate simti frustrat, irirat si nu mai poate adormi.
Daca nu doarme prea bine, nu incerca sa faci asta si ziua, pt ca somnul diurn este foarte important pt somnul nocturn. Dupa ce isi va regla somnul de noapte, poti incerca asta si ziua.
duminică, 6 aprilie 2008
sâmbătă, 5 aprilie 2008
It takes 2 to talk
It takes 2 to talk - Metoda HANEN
Vorbirea este un joc in 2 si comportamentul nostru face toata diferenta. E greu sa ajutam copilul sa invete sa vorbeasca daca suntem prea ocupati sa facem totul pentru el, daca suntem supraincarcati de treburi sau daca ne credem profesori. Fiind parteneri ai copilului dispusi sa-l asculte, vom avea posibilitati ilimitate de a dialoga cu el si de a-l invata o gramada de lucruri.
1. Sa acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa in viata de toate zilele:
Atunci cind ii dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative:
• observind ceea ce ii retine atentia, expresia chipului si limbajul corpului => copilul ne da informatiile de care avem nevoie pentru a interpreta si intelege sentimentele si interesele sale
• asteptind pentru a-i da timpul sa se exprime => copilul are ocazia sa-si exprime nevoile si sentimentele si sa aflam ceea ce-l intereseaza
• ascultind atent tentativele lui de comunicare => copilul se simte apreciat si privilegiat
• acordind toata atentia noastra copilului => acesta beneficiaza de increderea si incurajarea care ii vor permite sa continue sa comunice.
2. Sa ne adaptam pentru a petrece momente impreuna
Atunci cind ne adaptam pentru a partaja impreuna cu copilul diferite experiente:
1.Fiind fata in fata =>
- copilul nostru simte ca suntem interesati de ceea ce face
- e predispus sa se joace cu noi
- devine mai constient de ceea ce facem si ce spunem
2. Imitind actiunile, gesturile si sunetele copilului =>
- acesta stie ca a facut sau a zis ceva ce a fost remarcat si apreciat
- citeodata repeta ceea ce a facut intrind intr-un jos in care fiecare la rindul lui are ceva de spus
3. "Traducind" tentativele de comunicare =>
- copilul simte ca a fost ascultat
- stie ca incercam sa-l intelegem
- aude cuvintul corect care corespunde la ceea ce ar fi vrut el sa zica
4. Asteptind activ "fiecare la rindul lui" =>
- copilul simte ca participarea lui este asteptata si apreciata
- recunoaste momentul in care trebuie sa intervina
- are mai multe sanse sa incerce sa comunice si sa participe activ
5. Comentind ceea ce se intimpla, punind adevarate intrebari adaptate la nivelul lui si fiind sensibili la dispozitia si la comportamentul schimbator al copilului =>
- acesta intelege ca suntem interesati de el si de ceea ce are de spus
- poate incerca sa ne raspunda
3. Sa adaugam limbaj si experiente
Procesul de invatare a limbajului incepe de la nastere: reproducem gesturile si sunetele copilului nostru pentru a-i confirma ca l-am vazut si l-am auzit, ii servim de model vorbind corect si dindu-i informatia de care are nevoie pentru a se exprima, adaugam informatii pentru a ajuta copilul sa inteleaga mai bine ce se intimpla.
Invatatul vorbirii se face in timp
Speram cu totii ca copilul nostru va invata sa foloseasca eficace limbajul pe care il transmitem, insa daca progresele se fac asteptate citeodata suntem frustrati. Inca de la inceput copilul are nevoie de TIMP pentru a inregistra informatiile si pentru a ameliora capacitatea sa de a intelege ce spunem si ceea ce cuvintele exprima cu adevarat. Chiar inainte de a invata sa vorbeasca, copilul invata multe lucruri despre contacte si comunicare.
Atunci cind copilul incepe sa comunice si sa ne adreseze mesaje clare e important sa fim realisti in asteptarile noastre. Atunci cind copilul ne arata cu degetul si emite sunete, nu ne putem astepta ca el sa pronunte "suc de fructe" imediat. Poate ca va incepe prin a zice numai "u" si auzindu-ne repetind "suc" de foarte multe ori va invata sa pronunte mai bine acest cuvint.
Informatiile pe care le ajutam vor ajuta copilul sa progreseze:
- de la cuvinte auzite la cuvinte intelese
- de la o miscare facute la intimplare la un gest recunoscut
- la inceput e incapabil sa imite, apoi va invata sa o faca
- de la folosirea gesturilor la folosirea cuvintelor pentru a comunica
- de la sunete simple la sunete care seamana a cuvinte
- de la cuvinte la expresii sau propozitii
- de la o gramatica incorecta la una corecta
Daca copilul nu incearca sa foloseasca informatia pe care i-o dam, poate ca nu este inca gata sa o faca. Trebuie sa continuam sa-i dam multe ocazii de a invata. Observindu-l atent ne vom da seama de nivelul lui de comunicare si nu vom face greseala de a-i da informatii mult prea dificile pentru el.
Cind ne putem "juca" cu copilul astfel incit acesta sa progreseze in comunicare?
1. In cadrul activitatilor zilnice.
2. Atunci cind copilul se arata interesat
3. Atunci cind se intimpla ceva deosebit
4. Explicind ce se intimpla atunci cind ceva nu "merge"
4. Cum sa invatam amuzindu-ne: rolul jocurilor
Cum se dezvolta aptitudinile de joc
Copilul se obisnuieste putin cite putin cu alternativa rindurilor: aceasta capacitate de alternanta evolueaza progresiv. Pentru a mentine jocul agreabil pentru amindoi trebuie sa fim realisti privind capacitatile copilului de a participa de o maniera interactiva.
Scenariul de mai jos ne va ajuta sa intelegem cum se dezvolta la copil capacitatea de a participa la joc.
1. La inceput, copilul reactioneaza la gesturile noastre (nu conteaza cum) la jocuri simple de genul "te prind", "cucu!" sau "tape-tape" (batutul din palme).
Atunci cind ii zimbim copilului, cind vorbim sau ne jucam cu el, el ne priveste, ne zimbeste, da din picioruse sau gingureste. Daca aceasta interactiune ii place e posibil chiar sa se supere atunci cind punem capat jocului.
2. Apoi, copilul ne indica, prin sunete si/sau limbaj corporal, ca prevede ce va urma si ca vrea sa continue jocul.
De exemplu, daca ne oprim sa-l facem sa sara pe genunchi, va sari singur ca sa ne ceara sa continuam. Daca nu reactionam, copilul va persevera si va insista ca sa ne faca sa intelegem ca doreste ca jocul sa continue!
3. Mai tirziu, copilul incepe singur jocul (scotind un sunet, pronuntind un cuvint sau facind un gest in raport cu jocul) si asteapta sa participam. In prezent el poate juca rolul pe care l-am detinut inainte si poate lua singur initiativa jocului. De exemplu, isi pune mina la ochi pentru a incepe jocul "cucu – bau!" sau isi agita bratele pentru a cinta un anumit cintecel (cu joc de miini - marionete) impreuna cu noi. Acum el stie in ce moment ii vine rindul la joc.
4. Si mai tirziu.
Pina acum, copilul nu s-a putut concentra decit pe un singur lucru odata. Atentia lui e monopolizata de un deget, de un ursulet sau de persoana care se joaca cu el.
Pe urma copilul va ajunge sa aibe capacitatea de a fi atent si la obiectul jocului dar si la persoana cu care se joaca. Aceasta este o etapa importanta! Atunci cind copilul a invatat sa-si canalizeze atentia de la un punct de interes la un altul va fi mai mult in masura de achizitiona elementele de limbaj pe care incercam sa-l invatam si care ii vor permite sa inteleaga si sa vorbeasca.
Sigur, jucariile sunt folositoare in unele jocuri, dar totusi, daca jocul este amuzant si util pentru copil, aceasta este mai ales datorita faptului ca il joaca impreuna cu noi. De fapt, cea mai grozava jucarie suntem NOI.
Mai intii este experienta, apoi intelegerea, apoi cuvintele
Parintii asteapta cu nerabdare ziua cind copilul lor va folosi primele cuvinte sau semne. Dar pina la asta sunt multi pasi de facut. La inceput, copilul invata prin experientele pe care le traieste: ce vede, ce aude, ce atinge, gusta sau miroase. In timpul acestor experiente va aude rostind aceleasi cuvinte si incearca sa-si dea seama ce inseamna. In curind va arata catre nas cind il intrebati “Unde e nasul?” si va putea executa instructiuni simple ca “Adu cartea”. Acesta este inceputul intelegerii. Copilul dvs. tocmai a descuiat usa catre limbaj!
Pe masura ce copilul intelege mai multe cuvinte, ar putea fi gata sa si rosteasca citeva. Poate imita unele cuvinte pe care le aude sau s-ar putea sa le foloseasca singur. S-ar putea sa nu le pronunte corect sau ar putea rosti sunete care nu par a fi cuvinte. Veti sti insa ce inseamna pentru ca le va folosi la fel de fiecare data.
Invatarea limbajului e un proces de durata. Poate fi frustrant sau descurajant in cazul in care copilul nu foloseste cuvinte sau semne, insa trebuie sa aveti rabdare. Copilul ar putea avea nevoie sa auda cuvintele in mod repetat, de multe ori, pina sa incerce sa le spuna. Daca nu rosteste inca niciun cuvint s-ar putea sa nu fie pregatit sau sa nu poata inca sa le rosteasca. Dar chiar daca nu rosteste cuvinte, totusi invata ce inseamna acestea si asta e un pas important in drumul catre folosirea limbajului articulat.
Folositi limbajul in orice ocazie
Nu asteptati momente speciale pentru a va invata copilul sa vorbeasca. Mai degraba profitati de timpul pe care deja il petreceti impreuna si integrati invatarea limbajului in rutina si activitatile zilnice pentru a transforma orice moment cu copilul in timp pentru comunicare.
Folosirea limbajului pentru a va ajuta copilul sa inteleaga lumea
Copiii au multe de invatat despre lume si invata mult prin intermediul limbajului. La inceput, copii au nevoie sa inteleaga ce inseamna cuvintele. Ca parte a intelegerii sensului cuvintelor este si intelegerea modului in care un cuvint poate avea mai multe intelesuri. De ex. cuvintul “sticla” descrie tipuri de containere de diferite forme si marimi. Copiii trebuie de asemenea sa invete multe lucruri pe care noi, adultii, le luam de bune: ce se va intimpla in viitor, de ce oamenii fac lururile pe care le fac, cum obiectele pot fi la fel sau diferite si multe altele.
Din momentul in care copilul dvs. atinge stadiul de Comunicator, va invata toate acestea din interactiunea cu dvs. si auzindu-va vorbind despre ele. Atunci cind folositi limbajul introduceti copilul nu numai in lumea cuvintelor, dar si in cea a ideilor. S-ar putea sa nu inteleaga tot intelesul cuvintelor, dar asta este ok. Cu ajutorul dvs. si cu ajutorul repetitiei, va ajunge sa le inteleaga si in timp sa le foloseasca singur.
Verificati tabelele din urma referitoare la stadiul in care se afla copilul dvs. dpdv al intelegerii si exprimarii. Daca intelegerea este la un stadiu mai avansat, atunci daca tineti minte acest lucru va va ajuta sa folositi limbajul in moduri care vor dezvolta ambele parti ale posibilitatii de comunicare a copilului.
Stadiul de intelegere: “Comunicatorul” sau “Copilul care foloseste primele cuvinte”Pentru copilul aflat in aceste stadii ale intelegerii majoritatea limbajului pe care trebuie sa-l folositi se va referi la actiuni care se intimpla in acel moment. Veti vorbi despre cainele care face “ham-ham” in acel moment, copiii care se joaca afara cu mingea, luminile care se sting si aprind – lucruri pe care copilul le vede si le aude. In acelasi timp ei au nevoie sa va auda vorbind si despre lucruri care nu se intimpla in acel moment. Folositi pentru asta propozitii scurte, simple. De exemplu cind pregatitit copilul pentru baie ii puteti spune “o sa faci baie”. Dupa ce a plecat bunica ii puteti spune copilului “bunica a plecat. Bunica ne-a spus pa-pa”. Copilul ar putea sa nu inteleaga tot ce ii spuneti insa in timp acest lucru se va intimpla.
Vorbirea este un joc in 2 si comportamentul nostru face toata diferenta. E greu sa ajutam copilul sa invete sa vorbeasca daca suntem prea ocupati sa facem totul pentru el, daca suntem supraincarcati de treburi sau daca ne credem profesori. Fiind parteneri ai copilului dispusi sa-l asculte, vom avea posibilitati ilimitate de a dialoga cu el si de a-l invata o gramada de lucruri.
1. Sa acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa in viata de toate zilele:
Atunci cind ii dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative:
• observind ceea ce ii retine atentia, expresia chipului si limbajul corpului => copilul ne da informatiile de care avem nevoie pentru a interpreta si intelege sentimentele si interesele sale
• asteptind pentru a-i da timpul sa se exprime => copilul are ocazia sa-si exprime nevoile si sentimentele si sa aflam ceea ce-l intereseaza
• ascultind atent tentativele lui de comunicare => copilul se simte apreciat si privilegiat
• acordind toata atentia noastra copilului => acesta beneficiaza de increderea si incurajarea care ii vor permite sa continue sa comunice.
2. Sa ne adaptam pentru a petrece momente impreuna
Atunci cind ne adaptam pentru a partaja impreuna cu copilul diferite experiente:
1.Fiind fata in fata =>
- copilul nostru simte ca suntem interesati de ceea ce face
- e predispus sa se joace cu noi
- devine mai constient de ceea ce facem si ce spunem
2. Imitind actiunile, gesturile si sunetele copilului =>
- acesta stie ca a facut sau a zis ceva ce a fost remarcat si apreciat
- citeodata repeta ceea ce a facut intrind intr-un jos in care fiecare la rindul lui are ceva de spus
3. "Traducind" tentativele de comunicare =>
- copilul simte ca a fost ascultat
- stie ca incercam sa-l intelegem
- aude cuvintul corect care corespunde la ceea ce ar fi vrut el sa zica
4. Asteptind activ "fiecare la rindul lui" =>
- copilul simte ca participarea lui este asteptata si apreciata
- recunoaste momentul in care trebuie sa intervina
- are mai multe sanse sa incerce sa comunice si sa participe activ
5. Comentind ceea ce se intimpla, punind adevarate intrebari adaptate la nivelul lui si fiind sensibili la dispozitia si la comportamentul schimbator al copilului =>
- acesta intelege ca suntem interesati de el si de ceea ce are de spus
- poate incerca sa ne raspunda
3. Sa adaugam limbaj si experiente
Procesul de invatare a limbajului incepe de la nastere: reproducem gesturile si sunetele copilului nostru pentru a-i confirma ca l-am vazut si l-am auzit, ii servim de model vorbind corect si dindu-i informatia de care are nevoie pentru a se exprima, adaugam informatii pentru a ajuta copilul sa inteleaga mai bine ce se intimpla.
Invatatul vorbirii se face in timp
Speram cu totii ca copilul nostru va invata sa foloseasca eficace limbajul pe care il transmitem, insa daca progresele se fac asteptate citeodata suntem frustrati. Inca de la inceput copilul are nevoie de TIMP pentru a inregistra informatiile si pentru a ameliora capacitatea sa de a intelege ce spunem si ceea ce cuvintele exprima cu adevarat. Chiar inainte de a invata sa vorbeasca, copilul invata multe lucruri despre contacte si comunicare.
Atunci cind copilul incepe sa comunice si sa ne adreseze mesaje clare e important sa fim realisti in asteptarile noastre. Atunci cind copilul ne arata cu degetul si emite sunete, nu ne putem astepta ca el sa pronunte "suc de fructe" imediat. Poate ca va incepe prin a zice numai "u" si auzindu-ne repetind "suc" de foarte multe ori va invata sa pronunte mai bine acest cuvint.
Informatiile pe care le ajutam vor ajuta copilul sa progreseze:
- de la cuvinte auzite la cuvinte intelese
- de la o miscare facute la intimplare la un gest recunoscut
- la inceput e incapabil sa imite, apoi va invata sa o faca
- de la folosirea gesturilor la folosirea cuvintelor pentru a comunica
- de la sunete simple la sunete care seamana a cuvinte
- de la cuvinte la expresii sau propozitii
- de la o gramatica incorecta la una corecta
Daca copilul nu incearca sa foloseasca informatia pe care i-o dam, poate ca nu este inca gata sa o faca. Trebuie sa continuam sa-i dam multe ocazii de a invata. Observindu-l atent ne vom da seama de nivelul lui de comunicare si nu vom face greseala de a-i da informatii mult prea dificile pentru el.
Cind ne putem "juca" cu copilul astfel incit acesta sa progreseze in comunicare?
1. In cadrul activitatilor zilnice.
2. Atunci cind copilul se arata interesat
3. Atunci cind se intimpla ceva deosebit
4. Explicind ce se intimpla atunci cind ceva nu "merge"
4. Cum sa invatam amuzindu-ne: rolul jocurilor
Cum se dezvolta aptitudinile de joc
Copilul se obisnuieste putin cite putin cu alternativa rindurilor: aceasta capacitate de alternanta evolueaza progresiv. Pentru a mentine jocul agreabil pentru amindoi trebuie sa fim realisti privind capacitatile copilului de a participa de o maniera interactiva.
Scenariul de mai jos ne va ajuta sa intelegem cum se dezvolta la copil capacitatea de a participa la joc.
1. La inceput, copilul reactioneaza la gesturile noastre (nu conteaza cum) la jocuri simple de genul "te prind", "cucu!" sau "tape-tape" (batutul din palme).
Atunci cind ii zimbim copilului, cind vorbim sau ne jucam cu el, el ne priveste, ne zimbeste, da din picioruse sau gingureste. Daca aceasta interactiune ii place e posibil chiar sa se supere atunci cind punem capat jocului.
2. Apoi, copilul ne indica, prin sunete si/sau limbaj corporal, ca prevede ce va urma si ca vrea sa continue jocul.
De exemplu, daca ne oprim sa-l facem sa sara pe genunchi, va sari singur ca sa ne ceara sa continuam. Daca nu reactionam, copilul va persevera si va insista ca sa ne faca sa intelegem ca doreste ca jocul sa continue!
3. Mai tirziu, copilul incepe singur jocul (scotind un sunet, pronuntind un cuvint sau facind un gest in raport cu jocul) si asteapta sa participam. In prezent el poate juca rolul pe care l-am detinut inainte si poate lua singur initiativa jocului. De exemplu, isi pune mina la ochi pentru a incepe jocul "cucu – bau!" sau isi agita bratele pentru a cinta un anumit cintecel (cu joc de miini - marionete) impreuna cu noi. Acum el stie in ce moment ii vine rindul la joc.
4. Si mai tirziu.
Pina acum, copilul nu s-a putut concentra decit pe un singur lucru odata. Atentia lui e monopolizata de un deget, de un ursulet sau de persoana care se joaca cu el.
Pe urma copilul va ajunge sa aibe capacitatea de a fi atent si la obiectul jocului dar si la persoana cu care se joaca. Aceasta este o etapa importanta! Atunci cind copilul a invatat sa-si canalizeze atentia de la un punct de interes la un altul va fi mai mult in masura de achizitiona elementele de limbaj pe care incercam sa-l invatam si care ii vor permite sa inteleaga si sa vorbeasca.
Sigur, jucariile sunt folositoare in unele jocuri, dar totusi, daca jocul este amuzant si util pentru copil, aceasta este mai ales datorita faptului ca il joaca impreuna cu noi. De fapt, cea mai grozava jucarie suntem NOI.
Mai intii este experienta, apoi intelegerea, apoi cuvintele
Parintii asteapta cu nerabdare ziua cind copilul lor va folosi primele cuvinte sau semne. Dar pina la asta sunt multi pasi de facut. La inceput, copilul invata prin experientele pe care le traieste: ce vede, ce aude, ce atinge, gusta sau miroase. In timpul acestor experiente va aude rostind aceleasi cuvinte si incearca sa-si dea seama ce inseamna. In curind va arata catre nas cind il intrebati “Unde e nasul?” si va putea executa instructiuni simple ca “Adu cartea”. Acesta este inceputul intelegerii. Copilul dvs. tocmai a descuiat usa catre limbaj!
Pe masura ce copilul intelege mai multe cuvinte, ar putea fi gata sa si rosteasca citeva. Poate imita unele cuvinte pe care le aude sau s-ar putea sa le foloseasca singur. S-ar putea sa nu le pronunte corect sau ar putea rosti sunete care nu par a fi cuvinte. Veti sti insa ce inseamna pentru ca le va folosi la fel de fiecare data.
Invatarea limbajului e un proces de durata. Poate fi frustrant sau descurajant in cazul in care copilul nu foloseste cuvinte sau semne, insa trebuie sa aveti rabdare. Copilul ar putea avea nevoie sa auda cuvintele in mod repetat, de multe ori, pina sa incerce sa le spuna. Daca nu rosteste inca niciun cuvint s-ar putea sa nu fie pregatit sau sa nu poata inca sa le rosteasca. Dar chiar daca nu rosteste cuvinte, totusi invata ce inseamna acestea si asta e un pas important in drumul catre folosirea limbajului articulat.
Folositi limbajul in orice ocazie
Nu asteptati momente speciale pentru a va invata copilul sa vorbeasca. Mai degraba profitati de timpul pe care deja il petreceti impreuna si integrati invatarea limbajului in rutina si activitatile zilnice pentru a transforma orice moment cu copilul in timp pentru comunicare.
Folosirea limbajului pentru a va ajuta copilul sa inteleaga lumea
Copiii au multe de invatat despre lume si invata mult prin intermediul limbajului. La inceput, copii au nevoie sa inteleaga ce inseamna cuvintele. Ca parte a intelegerii sensului cuvintelor este si intelegerea modului in care un cuvint poate avea mai multe intelesuri. De ex. cuvintul “sticla” descrie tipuri de containere de diferite forme si marimi. Copiii trebuie de asemenea sa invete multe lucruri pe care noi, adultii, le luam de bune: ce se va intimpla in viitor, de ce oamenii fac lururile pe care le fac, cum obiectele pot fi la fel sau diferite si multe altele.
Din momentul in care copilul dvs. atinge stadiul de Comunicator, va invata toate acestea din interactiunea cu dvs. si auzindu-va vorbind despre ele. Atunci cind folositi limbajul introduceti copilul nu numai in lumea cuvintelor, dar si in cea a ideilor. S-ar putea sa nu inteleaga tot intelesul cuvintelor, dar asta este ok. Cu ajutorul dvs. si cu ajutorul repetitiei, va ajunge sa le inteleaga si in timp sa le foloseasca singur.
Verificati tabelele din urma referitoare la stadiul in care se afla copilul dvs. dpdv al intelegerii si exprimarii. Daca intelegerea este la un stadiu mai avansat, atunci daca tineti minte acest lucru va va ajuta sa folositi limbajul in moduri care vor dezvolta ambele parti ale posibilitatii de comunicare a copilului.
Stadiul de intelegere: “Comunicatorul” sau “Copilul care foloseste primele cuvinte”Pentru copilul aflat in aceste stadii ale intelegerii majoritatea limbajului pe care trebuie sa-l folositi se va referi la actiuni care se intimpla in acel moment. Veti vorbi despre cainele care face “ham-ham” in acel moment, copiii care se joaca afara cu mingea, luminile care se sting si aprind – lucruri pe care copilul le vede si le aude. In acelasi timp ei au nevoie sa va auda vorbind si despre lucruri care nu se intimpla in acel moment. Folositi pentru asta propozitii scurte, simple. De exemplu cind pregatitit copilul pentru baie ii puteti spune “o sa faci baie”. Dupa ce a plecat bunica ii puteti spune copilului “bunica a plecat. Bunica ne-a spus pa-pa”. Copilul ar putea sa nu inteleaga tot ce ii spuneti insa in timp acest lucru se va intimpla.
Despre hrana bebelusilor
ALIMENTE INTERZISE PANA LA UN AN
Sare Zahar Albus de ou Lapte de vaca Peste Capsune Nuci Alune Susan Seminte Soia Lamai Miere
Wholesomebabyfood
Homemade-baby-food-recipes
Sare Zahar Albus de ou Lapte de vaca Peste Capsune Nuci Alune Susan Seminte Soia Lamai Miere
Wholesomebabyfood
Homemade-baby-food-recipes
Utile despre sarcina
Abonați-vă la:
Postări (Atom)