vineri, 30 mai 2008

Cresterea si dezvoltarea copilului

Cum am putea defini cresterea si dezvoltarea copilului?

Procesul cresterii si dezvoltarii copilului este o actiune dinamica, inceputa din momentul conceptiei produsului uman si pana la maturitate, perioada in care organismul este supus unor permanente modificari morfo-functionale si psiho-intelectuale.

De ce depinde, ce factori o influenteaza si care sunt acestia?

Mecanismul cresterii si dezvoltarii este conditionat genetic si este influentat de factori externi (exogeni) si de factori interni (endogeni).

Factorii externi (exogeni)

Modul de actiune depinde de intensitatea lor, durata si de varsta la care actioneaza. Cele mai sensibile perioade sunt in primele saptamani de viata, primele luni si primii ani cand procesul de crestere este cel mai rapid.

Factorii externi sunt urmatorii:

Alimentatia mamei influenteaza dezvoltarea nervoasa superioara a copilului, aparitia tulburarilor privind mineralizarea scheletului, bolile hormonale etc. Subnutritia poate determina nasteri de copii cu greutate mica si cu lungime mai mica fata de normal, in timp ce supraalimentatia cauzeaza obezitatea fatului.
Mediul geografic afecteaza cresterea si dezvoltarea copilului prin aer, soare, lumina, temperatura, umiditate, presiune atmosferica si raze ultraviolete.
Factorii socio-economici indeplinesc, de asemenea un rol important privind conditiile sanitare existente in mediul familial, profesia parintilor, situatia financiara, alimentatia.
Factorii afectivi-educativi influenteaza prin climatul familial (calm, optimist sau din contra, agresiv), prin atmosfera din interiorul famiilor dezorganizate; la fel, starile conflictuale au un rol negativ; exista diferente intre copiii crescuti in familie si cei din leagane si orfelinate; copiii din mediul urban au acces la un nivel educational superior comparativ cu aceia din mediul rural.
Exercitiile fizice: masajele din primii ani de viata, gimnastica pentru sugar, sporturi diverse adaptate posibilitatilor.
Noxele chimice, radiatiile, diverse traumatisme.
Factori culturali.

Factorii interni (endogeni)

Esentiali in procesul cresterii si dezvoltarii copilului sunt factorii genetici si cei hormonali.

Din punct de vedere al factorilor genetici, ereditatea conditioneaza partial talia definitiva si dimensiunile copiilor (copiii cu talie si inaltime mare provin din parinti cu talie mare). De asemenea, acesti factori indeplinesc un rol esential asupra inteligentei.

Factorii hormonali intervin atat in viata intrauterina, cat si postnatal. In viata intrauterina un rol important il au hormonii materni care traverseaza bariera placentara; in aceasta perioada hormonii fetali indeplinesc un rol minor. Dupa nastere, secretia hormonala proprie devine preponderenta, influentand decisiv cresterea si dezvoltarea ulterioara.

Factorii patologici intervin prin anomalii ale cromozomilor (ale zestrei genetice mostenite de la ambii parinti), prin diverse boli cronice ale organelor interne (de exemplu insuficienta renala cronica sau malabsorbtia - absorbtia deficitara a substantelor nutritive).

Cum putem aprecia dezvoltarea fizica a copiilor?

Metodele de apreciere privind dezvoltarea fizica a copiilor se efectueaza prin:

determinarea periodica a greutatii, a inaltimii, a perimetrului cranian, a circumferintei bratului si a grosimii pliurilor cutanate;
efectuarea examenului clinic al copilului;
determinarea unor constante biologice (nivelul glicemiei, colesterolului, fierului, proteinelor etc.).

Ce etape parcurge copilul in dezvoltarea sa somatica (fizica) si neuropsihica?

Evolutia generala a dezvoltarii copilului cunoaste 4 perioade:

1. Perioada intrauterina cu 2 etape:

etapa embrionara (0-12 saptamani);
etapa fetala (13 saptamani-pana la nastere).

2. Prima copilarie cunoaste 3 subetape (de la nastere-pana la 3 ani):

nou-nascutul - perioada neonatala (0-28 de zile);
sugarul (29 de zile-12 luni);
anteprescolarul - prescolar mic (1-3 ani).

3. A doua copilarie cuprinde perioada prescolara: de la 3 ani pana la 6-7 ani. 4. A treia copilarie cuprinde urmatoarele 3 etape:

etapa scolarului mic: 6-11 ani (pentru fete) si 6-13 ani (pentru baieti);
etapa scolarului mare: 11-14 ani (pentru fete) si 13-15 ani (pentru baieti);
adolescenta: dupa 14 ani (pentru fete) si 15 ani (pentru baieti) pana la terminarea cresterii (19-20 ani).

Cresterea si dezvoltarea in perioada primei copilari (nastere-3 ani)

In perioada neonatala (0-28 de zile), nou-nascutul are un castig ponderal de 500-750 g si o crestere in lungime de 5 cm. In perioada de sugar (29 de zile-12 luni), in primele zile copilul recupereaza scaderea fiziologica inregistrata dupa nastere.

Cresterea in greutate este urmatoarea:
in primele 4 luni: 750 g/luna (3000 g total);
in urmatoarele 4 luni (5-8 luni): 500 g/luna (2000 g total);
in urmatoarele 4 luni (9-12 luni): 250 g/luna (1000 g total);

Sugarul la 4 luni isi dubleaza greutatea de la nastere, iar la un an si-o tripleaza. In primul an de viata copilul creste aproximativ 20-25 cm, dupa cum urmeaza:

in prima luna: 5 cm;
in a doua luna: 4 cm;
in a treia luna: 3 cm;
in a patra luna: 2 cm;
in a cincea luna: 2 cm;
in a sasea luna: 1 cm;
in a saptea luna: 1 cm;
in a opta luna: 1 cm;
in a noua luna: 1 cm;
in a zecea luna: 1 cm;
in a unsprezecea luna: 1 cm;
in a douasprezecea luna: 1 cm;

Fontanela anterioara (moalele capului) este la nastere de 2,5-5 cm si se inchide spre 9-18 luni.

Fontanela superioara (in zona occipitala) poate fi inchisa la nastere sau se inchide in primele 3-4 saptamani atunci cand exista.

Perimetrul cranian (P.C.) masoara la nastere aproximativ 34 cm. In primul trimestru creste cu 2 cm/luna, in al doilea trimestru cu 1 cm/luna si in al treilea si al patrulea trimestru cu cate 0,5 cm/luna. La 1 an perimetrul cranian este de 45 cm, la 5 ani de 50 cm si la 15 ani de 55 cm.

Perimetrul toracic (P.T.) are 31 cm la nastere. El creste astfel: 3 cm in prima luna, 2 cm in a doua luna si 1 cm/luna pana la varsta de 1 an cand va egaliza perimetrul cranian.

Dentitia de lapte (temporara) debuteaza intre 5-9 luni dupa cum urmeaza:

incisivii mediani inferiori (2) apar intre 6-8 luni;
incisivii mediani superiori (2) apar intre 8-10 luni;
incisivii laterali (4) apar intre 10-12 luni.

Tot in primul an de viata se imbunatateste semnificativ functia aparatului digestiv prin aparitia dentitiei, secretia de enzime, permitandu-se trecerea de la alimentatia exclusiv lactata la una diversificata.
Totodata se intareste apararea antiinfectioasa prin producerea propriilor anticorpi.

Primul an din viata desemneaza si perioada unor importante achizitii motorii, perioada dezvoltarii afectivitatii si a comunicarii cu cei din jurul sau:

la 1 luna: tonusul muscular este mai mare, mai accentuat, generalizat; sugarul reactioneaza global la excitanti (exemplu - copilul tresare daca aude un zgomot puternic in jurul sau);
la 2 luni: zambeste, gangureste, priveste pentru cateva secunde o jucarie;
la 3 luni: isi sustine capul, isi recunoaste mama;
la 4 luni: intinde mana dupa obiecte, sta sprijinit in sezut pentru scurt timp;
la 5 luni: deosebeste persoanele straine de mediul familial;
la 6 luni: se intoarce de pe spate pe abdomen, sta mult timp sprijinit in sezut, repeta silabe (lalalizeaza);
la 7 luni: sta in sezut nesprijinit pentru scurt timp, se teme de straini;
la 8 luni: se intoarce de pe spate pe abdomen si invers, sta in picioare, sprijinindu-se de obiectele din jur;
la 9 luni: se ridica singur in picioare si face pasi laterali in patut;
la 10 luni: merge "in patru labe" si cu premergatorul;
la 11 luni: merge sustinut de ambele maini, intelege ordine simple verbale (raspunde la salut, bate din palme etc.);
la 12 luni: merge tinut de o mana, are in vocabularul activ 2-4 cuvinte cu semnificatie precisa (mama, tata).

Cresterea si dezvoltarea in perioada anteprescolar (1-3 ani)

Cresterea in greutate si in lungime este mai lenta: 2,5-3 kg/an si 10-12 cm/an. Astfel la 2 ani va avea aproximativ 12 kg si o inaltime de 85 cm, iar la trei ani 15 kg si 95 cm.

Perimetrul toracic creste cu 2cm/an.

Perimetrul cranian ajunge la 3 ani de 48 cm.

Eruptia dentara (14-16 dinti pana la 2 ani) decurge in felul urmator:
primii 4 molari apar intre 18-24 luni;
4 canini apar intre 8 luni-2 ani;
al doilea rand de molari (4) apare intre 2 ani-2 ani jumatate.

Dezvoltarea neuropsihica se concretizeaza prin perfectionarea limbajului si a relatiilor afective. In jurul varstei de 1 an, bebelusii folosesc cuvinte simple (mama, tata, papa, apa etc); stiu sa arate partile corpului, obiectele din camera; diferentiaza dupa nume membrii familiei, executa mici ordine - au un "limbaj pasiv".

In primii 3 ani elaboreaza propozitii simple din 2-3 cuvinte, la 2 ani cunosc aproximativ 100 de cuvinte, iar la 3 ani vocabularul lor contine in jur de 3000 de cuvinte. Intre 1 an si 2 ani, sprijinindu-se cu o mana, se apleaca, fara a-si pierde echilibrul, pentru a ridica cu cealalta mana o jucarie; la 1 an si 3 luni ridica un obiect fara sprijin; intre 1 an jumatate si 2 ani arunca mingea cu ambele maini sau o poate rostogoli cu piciorul.

Cresterea si dezvoltarea in perioada prescolara (3 ani si 6-7 ani)

In aceasta perioada cresterea este mai lenta: in inaltime se castiga intre 6-8 cm/an iar in greutate 2 kg/an.

Configuratia corpului se schimba: abdomenul marit in prima copilarie dispare; se dezvolta mai mult masivul facial (fata) decat cel cranian; membrele cresc alternativ, in jurul varstei de 3 ani se dezvolta cele superioare, iar la 4 ani cele inferioare.

Intre 4-5 ani poate invata mersul pe tricicleta, sare, se catara, coboara scarile alternativ. Poate folosi distinct "eu", "tu", "el"; se exprima si la viitor, si la trecut, nu numai la prezent.

Este important de stiut ca intre 3-4 ani apare prima "criza de independenta", de nesupunere si de contestare a unor ordine; copilul nu accepta sa fie certat si molestat, unii copii ripostand chiar pe loc.

Este perioada intrebarilor fara sfarsit: "De ce?", "Pentru ce?", "Cum?", "Unde?". Spre varsta de 6 ani toate functiile motorii sunt stapanite si apare gandirea logica.

Cresterea si dezvoltarea in perioada copilariei a treia (6-7 ani - adolescenta)

Cresterea este lenta, exceptand perioada pubertara: cresterea in greutate se face cu 3,5 kg/an, iar in inaltime cu 6 cm/an.

Perimetrul cranian creste de la 51 la 53-54 cm intre 6-12 ani; la sfarsitul pubertatii creierul atinge dimensiunile adultului.

Coloana vertebrala, datorita activitatilor fizice intense din perioada scolara, devine mai puternica. Din cauza adoptarii unor pozitii vicioase coloana poate fi expusa deformarilor ce sunt destul de grave in anumite cazuri.

In jurul varstei de 6-7 ani incepe inlocuirea dintilor "de lapte"; se inlocuiesc aproximativ 4 dinti/an in decursul unei perioade de 5 ani. Primul molar permanent erupe in jurul varstei de 7 ani, al doilea in jur de 14 ani si al treilea ("maseaua de minte") in jurul varstei de 20 de ani sau chiar mai tarziu.

Copilul, odata cu detasarea de familie, incepe sa petreaca mai mult timp in compania prietenilor de la scoala sau a tovarasilor de joaca.

Incep sa apara situatii conflictuale intre parinti si copii - a doua "criza de independenta".

La pubertate au loc transformari de maturizare fizica, cognitiva, psihosociala, incheindu-se cu aparitia primei menstruatii (menarha) la fete si a spermatogenezei (spermatozoizilor) la baieti. Din acest moment, organismul este apt pentru reproducere.

Trecerea de la pubertate la adolescenta se face pe aprecierea maturitatii sexuale care se coreleaza cu dezvoltarea scheletica, dezvoltarea taliei si a greutatii.

Evaluarea maturizarii sexuale se bazeaza pe cronologia aparitiei caracterelor sexuale secundare: la baieti se dezvolta organele sexuale externe, apare pilozitatea pubiana, axilara si faciala specifica; la fete incep sa se dezvolte sanii si sa apara pilozitatea pubiana.

In acelasi timp se trece si la o crestere accelerata in greutate si inaltime in care sunt implicati: scheletul, musculatura, tesutul adipos, organele interne cu rearanjarile specifice celor 2 sexe. Adolescenta presupune modificari comportamentale care vor defini temperamentul tanarului.

Apar tendintele pentru actiunile independente, creste spiritul de initiativa, capacitatea de sinteza si de abstractizare, interesul pentru sexul opus. Este cea mai sensibila perioada, etapa de acumulari si performante; efortul educational trebuie sa fie maxim pentru ca acum se imprima o disciplina in gandire si in munca.

de Carmen Oprea

Ce nu trebuie sa-i spui copilului

Poti sa-l jignesti, sa-l faci sa se simta incompetent sau sa-si piarda increderea in el cu fraze care, la prima vedere, nu spun nimic rau.

Li se intampla tuturor parintilor sa se supere pe cei mici si sa inceapa sa tipe sau sa spuna lucruri pe care mai tarziu le regreta. Si totusi, ajungi acasa dupa o zi extenuanta, te enervezi pentru ca este dezordine in casa si incepi discursul acuzator.

Exista insa anumite fraze pe care copilul tau nu trebuie sa le auda niciodata pentru ca i-ar putea cauza probleme de comportament, recomanda psihologii canadieni in revista „Today’s Parent”.

„De ce nu esti ca fratele tau?”

Parintii compara adesea fratii, mai ales daca au acelasi sex. Acest lucru este devastator pentru cel in situatia de „exemplu prost”, pentru ca isi pierde increderea in el.

Solutie. Incearca in schimb „imi place de tine atunci cand...” si inainte sa incepi cu morala privind hainele aruncate pe podea, incearca sa remarci cd-urile ordonate. Lauda-l ca are grija de cd-urile lui si isi va ordona treptat camera.

„Pentru ca asa spun eu”

Cand copilul iti contesta autoritatea sau insista sa intrebe „de ce?” te grabesti sa afirmi „pentru ca asa spun eu”. El trebuie sa asculte, sa taca si sa tina minte.

Barbara Coloroso, autoarea cartii „Doar pentru ca nu este gresit, nu inseamna ca este corect”, traduce aceasta afirmatie prin „Eu detin controlul! Tu nu esti capabil sa gandesti pentru tine, esti prea mic”. Copiii care nu sunt lasati sa ia decizii sau nu au voie sa se justifice atunci cand sunt certati, vor fi dominati de cei din jur si nu vor avea suficient curaj sa-i infrunte.

Solutie. In loc de „asa spun eu”, ai putea rosti „convinge-ma” si sa-i explici apoi de ce ai luat o anumita decizie.

„Lasa, ca fac eu in locul tau”

Daca nu vrei sa iti faci copilul sa se simta incompetent, nu incerca sa ii sari de fiecare data in ajutor. Solutie. De exemplu, daca nu poate sa isi repare bicicleta, spune-i „hai sa te invat”, in loc de „da-te la o parte”. Si lasa lucrurile asa cum le-a facut cel mic, chiar daca te vei gandi toata ziua ca ghidonul bicicletei sta stramb.

„Unde iti era mintea?”

Sa iti intrebi copilul la ce se gandea cand a gresit atrage de multe ori raspunsul, enervant dar sincer, „nu gandeam”. Copiii nu stiu intotdeauna de ce fac anumite lucruri si nici ce consecinte pot avea. Cand parintii insista cu intrebari de genul „De ce ai facut acest lucru?” sau „La ce te gandeai?”, cei mici aud doar „De ce esti atat de obraznic?”.

Solutie. Abordeaza o atitudine optimista, precum „Uite cum vad eu lucrurile”, explica-i cu ce a gresit si incercati sa evitati respectiva greseala pe viitor.

marți, 6 mai 2008

Inghetata buna

Îngheţată de post

Timp de preparare: 5 minute
Timp pentru congelare: 1 - 2 ore
O reţetă cu care vă veţi uimi musafirii...
Este cremoasă, consistentă, iar ca gust... delicioasă, o inghetata de post, chiar mai bună decât cea de dulce. Se prepară foarte uşor (mai repede decât o cafea!) şi nu va avea ace.
Aveţi nevoie de:
- 1 kg. smântână vegetală (Gran Cucina, un produs din Spania, se găseşte la Metro deci în mod sigur şi în alte părţi);
- 100 - 150 g zahăr pudră;
- 6 linguri de cacao sau sirop de fructe (zmeură, căpşune etc.) ori piure de fructe (adică fructe pisate cu furculiţa - caise, căpşune, zmeură, piersici etc. cele cu coajă trebuie decojite)
Preparare:
Smântâna se răstoarnă într-un vas înalt, pentru a putea fi amestecată cu mixerul. Dacă folosiţi cacao sau piure de fructe neîndulcit: adăugaţi zahărul (mai întâi 100 g) şi cacao sau piure de fructe şi amestecaţi cu mixerul până se omogenizează. Gustaţi şi mai puneţi zahăr dacă doriţi ori mai multă cacao sau piure de fructe.
Dacă folosiţi sirop de fructe, nu mai este nevoie de zahăr decât dacă o doriţi foarte dulce. Introduceţi la congelator pentru 1 - 2 ore. În mod sigur nu va face ace de gheaţă!
Puteţi împărţi cantitatea de smântână în două şi să pregătiţi jumătate cu cacao şi jumătate cu fructe. În acest caz, îngheţaţi-le în vase diferite şi puteţi servi asortat.
Sigur că după gustul propriu puteţi pregăti îngheţată de vanilie, fistic etc. în care caz procedaţi ca la cacao (doar zahăr si esenţa respectivă până vă place la gust)
La servire, o puteţi orna cu ciocolată de post rasă pe deasupra sau cu praline presărate peste îngheţată (care se fac foarte uşor: se arde zahăr într-o cratiţă amestecând continuu şi când s-a caramelizat se pune o mână de alune de pădure apoi se răstoarnă pe o tăviţă metalică umezită cu apă; după ce s-a răcit, se rupe bucăţele si se pisează în râjniţa de cafea, robot sau cu piua).

Fiecare pofta are nevoia ei

Unora le este pofta de ciocolata, altora de ceva sarat, altora . Oricare ar fi pofta ta, uneori este atat de puternica incat te face sa iesi din casa in miez de noapte si sa te duci la magazin sa-ti cumperi mancarea dupa care salivezi. Pofta de un anumit aliment este modul corpului prin care iti spune ca duce lipsa de vreo substanta din acea mancare. Si de multe ori ca sa-ti satisfaci intr-adevar pofta, trebuie sa mananci altceva decat crezi ca ai nevoie.


Daca ti-e pofta de ciocolata.
Ai nevoie de magneziu, pe care il gasesti in nuci, seminte, legume, fructe.

Daca ti-e pofta de ceva dulce.
Ai nevoie de:
- crom pe care il gasesti in brocoli, struguri, branza, fasole
boabe, pui, ficat de vitel
- carbon pe care il gasesti in fructe proaspete
- fosfor pe care il gasesti in pui, vita, ficat, peste, oua, lactate, nuci, legume,
fulgi
- tryptophan pe care il gasesti in branza, carne de miel, ficat, spanac, cartofi, stafide

Daca ti-e pofta de paine, paine prajita
Ai nevoie de azot
Pe care il gasesti in mancaruri proteice: peste, carne, fasole boabe, nuci

Daca ti-e pofta de grasimi (chipsuri), prajeli
Ai nevoie de calciu
Pe care il gasesti in mustar, ceapa, brocoli, legume, susan, branza, nap

Daca ti-e pofta de cafea sau ceai
Ai nevoie de:
fosfor pe care il gasesti in pui, vita, ficat, peste, oua, lactate, nuci, legume, fulgi
sulf pe care il gasesti in galbenusul de ou, ardei rosii, usturoi, ceapa
sare
fier pe care il gasesti in peste, carne de pasare, fructe de mare, verdeata, cirese negre

Daca ti-e pofta de alcool, pastile care sa te relaxeze
Ai nevoie de:
proteine pe care le gasesti in carne de pui, de porc, nuci, lactate, fructe de mare
calciu pe care il gasesti in mustar, ceapa, brocoli, legume, susan, branza, nap
potasiu pe care il gasesti in masline negre, cartofi, spanac, verdeturi amare

Daca ti-e pofta de gheata
Ai nevoie de fier
Pe care il gasesti in peste, carne de pasare, fructe de mare, verdeata, cirese negre

Daca ti-e pofta de mancare prajita
Ai nevoie de carbon
Pe care il gasesti in fructe proaspete

Daca ti-e pofta de bauturi acidulate
Ai nevoie de calciu
Pe care il gasesti in mustar, ceapa, brocoli, legume, susan, branza, nap

Daca ti-e pofta de mancaruri sarate
Ai nevoie de cloruri
Pe care le gasesti in peste, lapte de capra, sare de mare

Daca ti-e pofta de mancaruri acide
Ai nevoie de magneziu
Pe care il gasesti in nuci, seminte, legume, fructe

Daca ti-e pofta de lichide
Ai nevoie de apa
Trebuie sa bei circa 8-10 pahare de lichid pe zi

Daca ti-e pofta de solide mai degraba decat lichide
Ai nevoie de apa
Corpul tau a fost dezhidratat pentru o perioada asa lunga de timp incat nu mai simte nevoie de apa. Trebuie sa bei cat mai multa apa posibil pentru a reveni la normal.

Daca ti-e pofta de bauturi reci Ai nevoie de mangan
Pe care il gasesti in alune, nuci, arahide, ananas, coacaz negru

Daca ai anumite pofte in perioada premenstruala
Ai nevoie de zinc
Pe care il gasesti in carne rosie, fructe de mare, radacinoase, salata, legume cu frunze

Daca iti este mai mereu foame
Ai nevoie de:
silicon pe care il gasesti in nuci, seminte
tirozina pe care o gasesti in suplimentele de vitamina C, portocale, verdeturi, legume si fructe rosii
tryptophan pe care il gasesti in branza, carne de miel, ficat, spanac, cartofi, stafide

Daca nu ai pofta de mancare
Ai nevoie de:
vitamina B1 pe care il gasesti in fasole, nuci, seminte, ficat
vitamina B3 pe care o gasesti in ton, carne de vita, pui, curcan, porc, legume, seminte
cloruri pe care le gasesti in peste, lapte de capra, sare de mare

Daca ti-e pofta de tutun
Ai nevoie de
silicon pe care il gasesti in nuci, seminte
tirozina pe care o gasesti in suplimentele de vitamina C, portocale, verdeturi, legume si fructe rosii